Masivul Parâng a devenit loc de petrecere pentru mai mult de 200 de hunedoreni, oameni din Valea Jiului veniți să celebreze tradițiile momârlanilor. Evenimentul a avut loc marți, de Sfânta Maria, și poartă numele Nedeia Troiței.
„De la an la an, tot mai mulți oameni vin în munte, în Parâng, în locul în care a fost ridicată o troiţă pentru a participa la nedeia închinată acestor locuri. Nedeia Troiţei vrea să le amintească tuturor că aici, la munte, în inima Parângului, că momârlanii, băştinaşii locului, s-au adunat din cele mai vechi timpuri, de Adormirea Maicii Domnului. Nedeia Troiţei a devenit un simbol al sărbătorii de Sfânta Maria în Parâng, acolo unde momârlanii ne aşteaptă an de an să petrecem cu ei. Aşa s-a întâmplat şi în acest an, când vremea a fost bună şi a ţinut cu cei care au vrut să deguste din mâncarea tradiţională, dar şi să ia o porţie de aer curat de munte”, spune primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob Ridzi.
Tocănița de oaie, mămăliga și preparatele din brânză au fost mâncărurile tradiționale oferite celor care au urcat în Masivul Parâng. Momârlanii, cei sărbătoriți la nedeie, sunt o comunitate mică din România, ce reprezintă băştinaşii din vechile sate ale Văii Jiului. Ei au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei. Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, au păstrat tradiţii vechi, fascinante pentru cei care le vizitează locurile. Momârlanii şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte. Comunitatea momârlanilor este însă din ce în ce mai restrânsă, însă povestea, istoria şi obiceiurile lor sunt impresionante.
