Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Peştera este accesibilă însă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare.
Oaspeții locului pot ajunge la Peștera Cioclovina urmând drumul județean pe Valea Luncanilor, până la poalele stâncilor albe, abrupte ca un zid uriaș acoperit de vegetație, sub care s-a format peștera. O poiană unde a fost amenajat un loc de popas marchează capătul drumului pe care se poate ajunge cu mașina. Din dreptul ei, călătorii se pot ghida după ropotele pârâului care izvorăște din munte, cel care a săpat Peștera Cioclovina. O potecă urcă până la grotele „uscate” ale Cioclovinei, de unde în trecut se exploata guano, iar o altă cărare coboară prin pădure până la peștera din care izvorăște pârâul.
Cioclovina oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea, susţin speologii. În grota săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. Una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România a fost scoasă la iveală tot din Peştera Cioclovina. Un tezaur de podoabe datate în Prima Epocă a Fierului (Hallstatt), depozit care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de un speolog.
Peștera legendară a dacilor
La Cioclovina a fost reperată şi cea mai mare fortificaţie dacică din complexul celor existente în Munţii Orăştiei. „Ea constă dintr-un val din pământ, piatră şi lemn, gros la bază de circa 10 metri, înalt astăzi pe alocuri de circa doi metri, care începe deasupra satului Cioclovina şi după circa 2,5 kilometri lungime se opreşte sub Vârful Poienii. Perpendicular sau oblic pe acest val pornesc spre exterior contraforturi identic construite şi, din loc în loc, turnuri cu latura exterioară rotunjită. Valurile au fost ridicate pentru a bara accesul dinspre Sud – Vest spre capitala dacilor”, informau cercetătorii Alexandru Păunescu, Eugen Comşa şi Ioan Glodariu, în volumul „Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994). Unii istorici au asociat peștera cu muntele sfânt al dacilor, locul unde s-a retras, potrivit legendei, divinitatea strămoșilor noștri. Peșterea se află în apropiere de cetățile dacice din Munții Orăștiei și de vârful Godeanu, în Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina.
