- Clima specifică munților Retezat este aspră și umedă, iar din această cauză în zona alpină, ea permite doar dezvoltarea pădurilor și a pajiștilor montane.
Potrivit cercetărilor prezentate în Planul de management pentru Parcul Național Retezat, cea mai scăzută temperatură medie anuală din Retezat, înregistrată la Țarcu, este de – 0,5 grade Celsius, iar cea mai ridicată, înregistrată în zona Petroșani, este de 7,5 grade Celsius. În medie, temperatura anuală din Munții Retezat este de 5 – 6 grade Celsius.
În luna ianuarie, cea mai rece a anului, în Munții Retezat, temperatura medie este de – 10,9 grade Celsius, la altitudini de 2.500 de metri, și între – 5 grade Celsius și – 10 grade Celsius, de la 1.400 de metri până în zona crestelor înalte ale Retezatului.
Schimbări climatice în Retezat
În ultimul secol, temperaturile medii anuale înregistrate în Munții Retezat au înregistrat oscilații, însă față de începutul secolului XX, temperatura medie a crescut cu circa trei grade Celsius.
Cele mai accelerate creșteri s-au înregistrat în ultimii ani. Dacă în perioada 1901 – 1910 temperatura medie anuală în Munții Retezat a fost de 4,02 grade Celsius, în perioada 2011 – 2019 ea a fost de 5,96 grade Celsius.
„Pornind de la seturi de date WorldClim și date gestionate de Administrația Națională de Meteorologie, prelucrate și calibrate de World Data Center PANGEA, s-a realizat o analiză a evoluției temperaturilor medii multianuale, pe intervale de 10 ani, pentru perioada 1901-2019. Analiza reliefează creșterea temperaturilor medii multianuale cu aproape două grade C, începând cu ultima decadă a secolului trecut”, se arată în Planul de management pentru Parcul Național Retezat.
Tendința de creștere a temperaturii în Retezat va avea ca efect creșterea suprafețelor împădurite în zona alpină, care se va extinde.
„Această evoluție confirmă tendința globală de încălzire climatică, efectul la nivelul Parcului Național Retezat fiind tendința de extindere altitudinală a limitelor superioare ale habitatelor forestiere și a celor de tufărișuri, în detrimentul pajiștilor alpine”, arată documentul.
Și în urmă cu peste un secol, Munții Retezat se distingeau față de alți munți cu caracteristici asemănătoare prin faptul că pădurile se întindeau până la poalele stâncăriilor.
„Aceşti munţi nu sunt supuşi regulilor aplicabile Alpilor din nord, cum ar fi cele din nordul Stiriei şi din Austria Superioară, deoarece la altitudinea unde molizii plăpânzi sunt împrăştiaţi în urma pinilor târâtori, în Alpii Transilvaniei se află cele mai luxuriante păduri de stejar. Şi în loc de rocile goale şi nimic altceva care se confruntă cu călătorul la aproximativ 4000 de picioare (n.r. peste 1.200 de metri), aici avem păduri de fag şi o creştere a molizilor, ajungând până la 6.000 – 7.000 de picioare. Acest lucru indică o poziţie sudică, căci unde pădurile nu sunt distruse, copacii sunt peste tot şi cresc la o înălţime mult mai mare în munţii din Europa de Sud decât în Alpii de Nord”, relata prințul Rudolf al Austriei, naturalist, după expediția sa din Retezat, în 1882.
În zona înaltă din Munții Retezat, cel puțin șase luni pe an se înregistrează temperaturi medii negative, iar în alte 4 – 6 luni, cu excepția verii, temperaturile oscilează în jurul valorii de 0 grade Celsius.
În Munții Retezat, și nivelul precipitațiilor anuale a înregistrat creșteri în ultimul secol, ajungând în prezent la circa 1.000 mm pe an.
„În urma analizei evoluției valorilor medii multianuale pe zece ani ale precipitațiilor, pentru perioada 1901 – 2019, se remarcă o creștere ușoară a cantității medii a acestora, la nivelul unui secol, cu circa 40 mm”, arată autorii planului de management.
În ultimul secol, au fost ani în care ploile intense au fost extrem de violente și intense și au transformat peisajul unor văi din Retezat.
„Precipitaţiile atmosferice au valori ridicate la staţiile Cuntu – 1.301,6 mm și Ţarcu – 1.177,7 mm, aflate la peste 1.400 m altitudine, în timp ce în zona joasă se înregistrează doar 746,1 mm la staţia Petroşani. Ceea ce este important de reţinut este faptul că pentru staţia Ţarcu 40 la sută din cantitatea de precipitaţii provine din ninsoare, numărul mediu de zile cu ninsoare fiind de peste 125, din 152 de zile cu precipitaţii de peste 0,1 mm”, arată autorii planului de management.
Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt iunie, iulie și mai, iar cele mai sărace sunt octombrie și martie.
