Cum a lovit „blestemul aurului dacic” satele din umbra Sarmizegetusei Regia

De peste două secole, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost vestite pentru comorile prețioase descoperite aici, care au adus o adevărată „febră” a aurului printre localnici şi străini. Totuşi, de la începutul anilor 1800, când au avut loc primele anchete privind tezaurele din Grădiştea (Sarmizegetusa Regia) şi până după Revoluţie, satele de la poalele cetăţilor Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie şi Blidaru nu au atras atenţia nimănui prin starea lor economică. Dimpotrivă, drumurile greu accesibile, viaţa aspră de la munte și lipsa locurilor de muncă au îngreunat dezvoltarea aşezărilor. În ultimii ani, soarta le-a surâs localnicilor.

În Grădiştea de Munte şi Costeşti, două sate învecinate aflate la poalele Sarmizegetusei Regia, care numără împreună puţin peste 600 de locuitori, au fost construite numeroase vile, case de vacanţă şi pensiuni, iar alte astfel de imobile sunt în construcţie.

Apropierea de cetățile Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roșie şi Blidaru, locuri cu potenţial turistic impresionant, a fost „motorul” dezvoltării zonei. Anchetele procurorilor care au instrumentat furturile de comori antice au scos la iveală şi un al doilea motiv: mai mulţi localnici au prosperat datorită tezaurelor dacice descoperite în ultimele peste două decenii. Despre unele dintre descoperiri, lumea nu a aflat decât după ce procurorii au pornit acțiuni împotriva lor, iar anchetele au creat vrajbă între săteni și teamă celor vizați de ele.
De peste 20 de ani, frecvent, procurorii şi poliţiştii au descins în satele Grădiștea de Munte și Costești, suspectaţi de infracţiuni contra patrimoniului. Nu au scăpat de anchete nici polițiștii din zonă, acuzați că au protejat grupările infracționale. La mijlocul săptămânii trecute, la cea mai recentă acțiune a procurorilor, 15 persoane, majoritatea localnici, printre care şi poliţişti din zonă, au fost ridicate şi aduse la audieri, fiind suspectate de implicarea în afaceri cu artefacte descoperite ilegal în siturile fostelor cetăţi dacice. La fomiciliile lor au fost descoperite opt monede antice și un detector de metale. Vizat de anchetă a fost şi şeful de post Florin Marc, acuzat că ar fi obţinut ilegal foloase de pe urma căutătorilor de comori din zonă. Florin Marc se poate mândri cu o avere consistentă, a cărui mod de dobândire a atras anul trecut atenția Agenției Naționale de Integritate. Șeful depost deţinea cinci terenuri, un apartament în Orăştie, o casă de vacanţă, două case de locuit și două mașini. Nu a comentat acuzațiile, dar apropiații săi susțin, însă, că este victima unor „răzbunări”.

Adrian Stoicoi se declară „hărțuit”
Peste 20 de localnici au fost cercetaţi de-a lungul timpului pentru implicarea în acţiuni de braconaj. Printre cei mai adesea vizați s-a aflat Adrian Stoicoi, un „fost” căutător de comori care deține o cabană în Grădiștea de Munte, o casă în satul Ocolișu Mic și apartamente în Orăștie. Ultimele percheziții la locuințele lui Stoicoi au avut loc în luna mai a anului trecut, acesta fiind acuzat că a tranzacționat ilegal monede dacice Koson de aur și trei statuete antice din bronz, ale unor zeități. De asemenea, procuroprii susțin că a ascuns 138 de galbeni Koson, într-o vizuină de vulpe, din vecinătatea casei sale, pe care în 2014 le-au găsit trei copii. „Locuiesc aici, la poalele Sarmizegetusei Regia, şi astfel am ajuns în această poveste a dosarelor comorilor dacice. Perchezițiile de anul trecut < >. Ei au căutat probe împotriva mea şi obiecte de patrimoniu, pe care nu le găsesc de ani de zile. Sunt acuzaţii false ale unor specialişti de prin ministere şi unei găşti de infractori. Se cheltuie o grămadă de bani pentru recuperarea bunurilor de patrimoniu ale statului, pe care le pun în spatele unor oameni”, susține Adrian Stoicoi. Fost condamnat într-un dosar al comorilor dacice, dar achitat pentru implicarea în traficarea altor tezaure, după ce pe fond, fusese condamnat la opt ani de închisoare şi la plata unor despăgubiri de peste 2,5 milioane de euro, Adrian Stoicoi a făcut, la rândul lui, numeroase plângeri împotriva autorităților care i-au instrumentat cazul.

O altă localnică, vizată de anchetele din ultimii ani ale procurorilor privind traficul de comori dacice a acceptat să povestească despre situația ei, doar sub protecția anonimatului. „Mi-este teamă să vorbesc, pentru a nu-mi complica situația, însă mă doare în același timp ce mi s-a întâmplat în ultimul deceniu în care am tot fost anchetată. Am fost acuzată de furtul unor comori, de care nu sunt vinovată. Am cheltuit 10.000 de euro din creditele de nevoi personale luate de la bănci, doar cu avocații. La anchete mi s-a spus < >, când eu nu le văzusem decât la televizor. Mi s-a spus că o să fiu trimisă în judecată și Dumnezeu cu mila. Lumea este învrăjbită, au dat declarații sub acoperire unii împotriva altora, să scape ei, dar sper că într-un final vor plăti cei cu adevărat vinovați, cei care au vile și blocuri din traficul de comori, nu cei amărâți”, spune femeia. Localnica a mai relatat că a lucrat la o exploatare din zonă, astfel că a văzut deseori mașini ale braconierilor care se îndreptau spre Sarmizegetusa Regia, noaptea. I-a fost frică însă de ei.

Nu au vrut să se atingă de artefact
Teama i-a cuprins, zilele trecute, și pe funcționaraii de la Primăria Orăștioara de Sus, comuna de care aparțin satele Grădiștea de Munte și Costești. Un localnic din Costești a descoperit, joi, la o zi după ce au avut loc ultimele percheziții în comună un vas metalic din bronz, vechi de două milenii. Bărbatul, care efectua lucrări de defrişare în zona drumului de acces către cetatea Costeşti, a găsit artefactul antic preșios, ascuns sub un pod, după ce fusese împachetat într-o pungă din plastic. A predat obiectul la primărie, însă funcționarii nu au vrut să se atingă de el. Viceprimarul Ioan Filipesc a luat vasul și l-a aruncat în tomberon. „Poliţiştii au reuşit recuperarea vasului în cauză, care, la o primă evaluare, este o piesă unicat ce datează din perioada greco-romană, fiind utilizat în mediul dacic, şi este susceptibil a face parte din Patrimoniul Cultural Naţional”, a informat Inspectoratul de Poliție al Județului Hunedoara.

Zeci de kilograme de aur dispărute
Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada 1998-2015, cu ajutorul localnicilor, braconierii siturilor arheologice au descoperit în zona cetăţilor dacice şi au exportat ilegal şi vândut pe piaţa antichităţilor tezaure monetare care conţineau mii de monede Koson şi Lysimach din aur şi argint, bijuterii din aur şi alte nenumărate artefacte de patrimoniu. Valoarea acestor comori nu a putut fi stabilită cu exactitate, însă pe piaţa neagră a antichităţilor se vorbeşte de zeci de milioane de euro. Dintre toate tezaurele intrate în circuitul mafiei aurului dacic, cel mai important a fost, fără îndoială, cel reprezentat de cele 24 de spirale descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Doar 13 dintre ele, cu greutatea între 682 de grame şi 1.196 de grame, au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor. În prezent, cel puţin 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin Interpol: „un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 de piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 de piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 de monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani etc“, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.