Toată lumea ştie că bomboana se pune pe colivă, ca un corolar al întregii munci depuse pentru realizarea acestui produs funebru. Mai nou, bomboana se pune şi pe tort, pentru a da o notă mai veselă dulcelui produs. În plus, mai sunt şi bomboanele care nu se pun niciunde, numai se sug sau se sparg între dinţi. În schimb, însă, se pare că un nou model de boboană se va înregistra la OSIM, de către Primăria municipiului H,. din judeţul omonim. Aici bomboana, nu una aorecare, ci un bo(m)bouţan se pune direct pe blat. Blat fără creme şi fără arome, doar curat şi uscat la vedre, cu alte intersuri pe dindos. De altfel, invenţia trebuia brevetată mai demult, de la primul blat cu bo(m)bouţan copt în primărie. Reţeta a fost simplă: se ia bo(m)bouţanul cu nuanţe roş-galbene, produs alterat în municipiul H., şi se pune să stea, la propriu, lângă blatul portocaliu, iar toată lumea (implicată) este fericită. Şi ca bonus pentru bo(m)bouţan este că nu este lins, el fiind cel care, pentru originalitate, mai dă o limbă. Pentru la anul, cam pentru vremea asta, se încearcă o reîmprospătare a reţetei, în care bo(m)bouţanul, acum doar roşu, să fie în rol principal, cum ar vrea bucătarii şefi care freacă, la trecerea timpului, trei trandafiri. Dar răzbat arome, neştiute încă de frecangii de mai sus, care transmit că bo(m)bouţanul s-ar mulţumi cu acelaşi rol secundar, prin preajma blatului devenit galben. Iar bonusul rămâne acelaşi.
Bo(m)bouţanu de pe blat
