Durere mare! Plănge liderul de sindicat: căsuţele minerilor de la mare au ajuns o ruină!
S-au vândut pe nimic! Au rămas oamenii muncii din subteran fără hogeag moca pe litoral.
Se vaită şi autorităţile locale. „Doamne fereşte! Cum a fost posibil! Date cu 1000 de lei bucata de căsuţă de vacanţă? Pffff, pomană dom’le!”
Minerii nu mai au de-acum cazare asigurată de la stat.
Are însă privatul. Care privat? Cumpărătorul căsuţelor.
Cunoscătorii spun că ele au rămas la sindicat, numai că e vorba de sindicatul liderului.
Acolo unde, pe lângă şerif, mai cotizează, din tată-n fiu, şi neamurile sale din primărie.
Da’ ce-aţi crezut!? Că mai dă cineva azi pomană la terţi?