Un grup de roșioare politice hunedorene, deloc blonde și deloc femei, a dat, în ultimele zile, cam în palid de hârtie creponată.
Grupul, format din amici buni, de altfel, amici și de pahar, și de afaceri, și de politică înroșită, are, se pare, un comportament cam bizar: membrii săi au început să nu mai fie bucuroși de chemările la ședințe sau la participarea în campania electorală a celui mai mare copist al țării.
La prima vedere, motivul ar fi o ditamai plictiseala, care nu le aduce nici un bănuț în buzunare.
La cea de-a doua vedere, motivul ar fi că plătica de pe Valea Mureșului, șefă pe tot ce-i roșu de Hunedoara, calculând aiurea, nu mai este în grațiile știucilor bătrâne de Dâmbovița.
La cea de-a treia vedere, oamenii noștri au, așa, un gând mai ascuns să înoate, pe furiș, către balta cu săgeata-apei, unde zornăie punguțele mai plăcut și mai des.
În plus, nu e deloc plăcut să mai fii prieten cu omul roșu, amic cu plătica, când mâna legii îl caută chiar şi la curte ca să deconteze.
