Îmi amintesc că la începutul anului 2017 scriam aici- optimist, datorită repetabilei bucurii din prima zi de An Nou, trăită după Concertul Filatrmonicii din Viena- un fel de rugăciune. Către Dumnezeul românilor, cu convingerea că există unul numai al nostru. Care, din prea multă iubire nu ne deschide ochii și urechile spre Lume, spre Adevăr, spre Fericire, Bucurie și Creație, spre Cinste și Bună-cuviință. Și, ziceam atunci:
„Fă cumva, Doamne, ca anul 2017 să dea semne de însănătoșire a vieții și spiritualității românilor! Chiar dacă televiziunile de știri se întrec… în neștire cu emisiuni de imbecilizare programată a privitorilor fără școală, fără gândire!
Trăim într-o Istorie mincinoasă a acestui popor. Și nici un președinte nu a cerut istoricilor, oamenilor de știință, Academiei, intelectualității, elitei sale, să rescrie Istoria adevărată a acestui popor. Dimpotrivă! A venit ca o binecuvântare peste noi invenția „politically correct”! Inițial lansată peste Ocean cu intenția de a nu ofensa persoane de culoare sau cu alte particularități. Astăzi, însă, înseamnă dreptul fiecărei națiuni, fiecărui lider, politican de o cât de cât vizibilă luminiță, fiecărui yesman, între care intelectualii ocupă locuri la lojă, de a minți. Cu perdea, sau sub o umbrelă de ploaie, de soare, după caz! După acest paravan ne facem mendrele, ne ascundem gunoaiele. Iar la așa ceva, românii se dovedesc cei mai harnici și silitori învățăcei, studenți și chiar doctori în materia „minciuni acoperite corect din punct de vedere politic”. Ei, bine- ca să mă conformez limbii de cositor, mai lucioasă decât hulita limbă de lemn, că dacă nu zici vorbele astea nu ești cult, nu ești jurnalist- , noi, românii, iubiții Domnului, am înnobilat… metafora importată cu ipocrizia, care ne-a devenit genă născătoare, și am ridicat-o la rang de Adevăr! Așa că anul 2017 nu a făcut decât să anunțe, iar spre fine să confirme că 2018- anul Centenarului Unirii- va fi omagiat de românii contemporani prin cea mai adâncă dezbinare, dezlânare, dezrădăcinare, dezvățare, dezmățare… A românilor de ei înșiși, de etniile convive, de Europa și Lume. Nu prin împotrivire la europenismul care a luat locul internaționalismului, sau la apartenența NATO, rămas singurul bastion al păcii și pacificării (inclusiv cu bomba!). Nu! Ci, prin a demonstra tuturor incapacitatea de a ne maturiza ca Popor, ca Națiune, de a lansa și promova lideri autentici- președinți, șefi de guverne, de partide, de administrații; prin a etala o suferință cronică privnd responsabilitatea față de propria persoană, față de familie și anturaj, odată cu înstrăinarea de termenii: prieten, vecin, coleg; de a ne asuma responsabilitatea pentru vorbe și fapte, pentru cvasidispariția simțului și conștiinței civice, de apartenență intrinsecă la societate, în spiritul elaborării legilor țării și respectării acestora exclusiv în folosul comunității și țării!
Visurile au devenit vise! Altfel spus: În loc să ne deșteptăm, ne prostim, suntem prostiți non-stop!
Cuvinte Libere. ÎN LOC SĂ NE DEȘTEPTĂM… VISURILE DEVIN VISE !
