Despre decăderea în mizerie și manipulare a presei, inclusiv a celei scrise sub efectul devastator al televiziunilor specializate exclusiv pe această orientare politicianistă am tot vorbit. Și deseori am menționat că una dintre cauze este tentația unor jurnaliști de a se prezenta, de fapt de a se da mari politologi, analiști politici, consultanți politici- Cozmin Gușă, cel mai versat (și versatil) în materie, chiar și-a atârnat această… calificare inexistentă în nomenclatorul meseriilor și funcțiilor-, ba chiar să devină politicieni. Unii, foarte puțini, chiar au reușit, ridicându-se la nivel european, dar din… accidente, nu din carierism. Și-mi face plăcere să vă reamintesc ascensiunea Corinei Crețu la statutul, și statusul, de comisar europen dintr-o… dată afară de la un ziar!
La prima vizită a preşedintelui român Ion Iliescu în America, prin aprilie 1993, călătorie la care Horia Alexandrescu, directorul ziarului Curierul Național, care încă nu afirmase că va fi prezent în avionul fiecărui preşedinte, nu a participat personal, dar a delegat-o pe tânăra şi atrăgătoarea, pe-atunci, jurnalistă Corina Creţu. Care-l tot bâzâia pe Eugen Mihăescu, povestitorul episodului în cartea sa „Între linii”, că vrea să-i smulgă o declaraţie preşedintelui Clinton… Şi, într-adevăr, la apariţia lui Bill, tânăra şi sexoasa jurnalistă româncă îi înfige în gură microfonul. Clinton, ochi alunecoşi, inimă zburdalnică, atent mai mult la formele jurnalistei şi la ce se vedea prin decolteul bluzei, fără sutien, a dat pe gură o droaie de cuvinte laudative la adresa lui nea Nelu. Care au atras atenția propagandiştilor din suita preşedintelui român şi i-au smuls declarația și au dat-o la Radio România. Iar H. Alexandrescu a demis-o pe Corina, pe bună dreptate, pentru că a vândut exclusivitatea ziarului său, pe costurile căruia a făcut deplasarea! În compensaţie, nea Nelu a luat-o la Cotroceni, pe-acolo, apoi a promovat-o purtător de vorbe, şi a propus-o candidată la europarlamentare, iar azi este cine este. Dar, și pe merite personale, nu doar prin conjunctură…
Faptul a aprins imaginația multor jurnaliști și jurnaliste. Gabriela Firea este un caz tipic. În emisiunile sale la Antene aduna patru-cinci invitați care aproape nu apucau să spună două vorbe, pentru că moderatoarea își depășea cu tupeu poziția și răspundea ea la propriile întrebări. Ajungând… mare analist și politolog, a devenit activistă PSD, senator, purtător de cuvânt, lider de campanie electorală și primar al Capitalei. Iar azi este în coliziune cu Dragnea… Posibila sa dispariție de pe scena politică, pentru că nu va câștiga un nou mandat de primar fără PSD, va fi foarte probabil suplinită de fosta colegă Alessandra Stoicescu… Și ea nu mai lasă pe nimeni să spună ceva în suta ei de minute de emisiune. Modă care face prozeliți la toate televiziunile centrale, ba chiar și pe la televiziunile din Deva.
Cazul lui Rareș Bogdan însă este cu totul aparte! Nici din întâmplare, nici din dibăcie jurnalistică nu a ajunns candidat la apropiatele alegeri europarlamentare și chiar cap de listă! El a jucat rolul de jurnalist moderator după cum schimbau șefii țării. Pe vremea USL striga din toți bojocii: „Îi iubesc pe acești băieți, îl iubesc pe Ponta, îl iubesc pe Antonescu!” Poate după această declarație de iubire Antonescu l-a și propus președinte-director general la TVR. Socrul lui Ponta a aranjat să nu fie… De-atunci, Rareș s-a sucit, nu l-a mai iubit pe Ponta; cu atât mai puțin pe Dragnea. Însă si-a găsit un nou iubit- pe președintele Iohannis. Care, desigur, i-a transmis liderului PNL, Orban, să aibă grijă de… iubitorul de președinte.
Dar, despre ce vrea să fie Rareș Bogdan o spune el însuși, foarte limpede și aplicat, în aceste cuvinte: „Cu cât ești mai prost, mai imoral, mai lingușitor, mai prostălău, mai grobian, mai ticălos, mai curvă și obligatoriu corupt, ai șanse să devii politician de top”. Felicitări, baftă Rareș Bogdan! ( Încă nu e un an de la această profesiune -profeție?- de credință pe care o îmbrățișează).
Sigur, individul face ce știe. Problema lui. Problema gravă și de interes public, politic este: ce nu e-n regulă cu PNL, dacă a ajuns așa de rău că nu are drept prim candidat unul pe măsura măreței istorice a partidului? ( De fapt, nu are niciun liberal sadea pe primele patru locuri). Sau, Rareș Bogdan este măsura actuală a partidului???
