Beţia fără de sfârşit care guvernează România de 29 de ani- la Ministerul Educaţei chiar mai abitir decât la celelalte ministere- a adus şcoala, educaţia şi cultura generală în raport invers proporţional cu creşterea canceroasă a numărului facultăţilor şi universităţilor- la fiecare colţ de stradă în oraşe cât de cât populate! Dar, reduse ca durată de studiu la trei ani, cu două excepţii, Medeicina și Arhitectura, care nu se ştie cât vor mai dura şi ele. Model euro-atlantic de necontestat acolo, pentru că acolo se învaţă, şcoala costă bani mulţi, şi cine vrea şcoală- plăteşte! Nimeni nu vinde diplome de absolvire ca sereleurile universitare româneşti, ba chiar şi masterate şi doctorate. Şi cele de stat şi cele particulare, deopotrivă! Educaţia, învăţământul este domeniul celor mai mari fluctuaţii de miniştri, mulţi numiţi exclusiv politic, şcoliţi ei înşişi pe furate, cu diplome dubioase… Domeniu în care fiecare ministru a avut ambiţia să lase în urmă o lege, o nouă curriculă, un nou sistem de examinare, testare şi aiurire a elevilor şi profesorilor din licee. Teren de experimentare a tuturor fanteziilor organizatorice şi ştiinţifice, de manifestare a diletantismului profesional şi politic, de către imposibil de numărat toţi miniştrii din ultimii 29 de ani, care au creat o nouă formă de analfabetism: cu diplome. Analfabetism funcțional.
În puține cuvinte cam ăsta ar fi… patrimoniul pentru care dascălii sunt chemați la greve, la blocarea și suspendarea a tot ce le trece prin capete unor lideri sindicali. Care, neaflându-și menirea la catedre s-au transformat în luptători sindicali. Pentru ca starea Școlii românești să fie azi una dintre cele mai slabe din Europa. Sigur, că salariile sunt importante, sigur că nimănui în România nu-i ajung banii. Dacă nu ești politician, guvernant, client politic; dacă nu faci afaceri cu statul… Și dacă nu ești lider sindical… Și, îmi permit să le reamitesc colegilor mei profesori un citat dintr-o lucrare a unui alt… coleg dascăl: „Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate individual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” –scrie Mihai Maci în cartea sa “Anatomia unei imposturi. O şcoală incapabilă să înveţe”.
Sigur că se creează o nemulțumire în interiorul sistemului de învățământ când gureșa aia de ministreasă a Muncii, Olguța Vasilescu, care aiurește de aproape un an Legea salarizării, Legea pensiilor și tot ce mișcă în ministerul ei, anunță triumfal că medicii vor beneficia de-acum de salariile mărite prevăzute pentru anul 2022. O măsură foarte deșteaptă dacă românii, inclusiv profesorii, nu doresc ca Sănătatea, ca sistem, să moară cu totul! Este foarte importantă educația, dar dacă pierdem toți medicii și personalul medical pentru că de atâția ani conducerile veleitare care au guvernat țara au reușit să pună Sănătatea în cârge, s-ar putea să nu mai fie nevoie deloc de Școală! Ba, și mai periculos pentru toți ar fi ca sistemul sanitar să ajungă la fel de descalificat precum cel de învățământ. Asta ca să nu mai amitim și alte… anexe la salariile din învățământ. Precum durata studiilor, severitatea la obținerea diplomelor, vacanțele…
Dar, ca buni români, răsturnăm zicerea: să moară și capra vecinului! Și-i zicem: vrem și noi capra vecinului!
Cuvinte Libere. Vrem și noi capra vecinului!…
