Începe un alt sezon al ligii a treia de fotbal, cu FC Hunedoara în prim plan. Am aşa o primă senzaţie de optimism când mă gândesc la asta: uite că echipa a reuşit să ajungă la linia de start, în timp ce criza şi datoriile au măturat alte cluburi de pe scena fotbalului.
Când scriu despre sport, adică foarte rar, îmi permit să folosesc cuvintele cheie din domeniu: scena fotbalului românesc, opţiune serioasă, am pornit cu dreptul, ne-am dorit mai mult victoria etc. Mă distrează. Fotbalul e un sport relaxant, chiar dacă îl priveşti din tribune.
FC Hunedoara e un motiv să ajungi în stadionul Michael Klein, deşi după eşecurile din vara trecută sunt sigur că interesul pentru ea a mai scăzut. Suporterii sunt cu echipa mai mult la bine decât la rău.
Anul trecut era agitaţie în jurul clubului, cât a fost pe primul loc, iar unii dintre fani chiar se implicaseră serios în toată această atmosferă de fotbal. Înfrângerile din ultimele etape ale returului au readus acalmia, dar poate lucrurile se vor schimba treptat, o dată ce FC Hunedoara îşi va spori şirul victoriilor. Şi cred că o va face, pentru că pare totuşi cea mai bună echipă din seria ei. Altfel, stadionul va fi din nou pustiu.
