Se spune că de Crăciun oamenii devin mai buni, dar nu m-aş baza prea mult pe asta. La câte seri de Crăciun au trecut peste omenire e de mirare că planeta nu a ajuns încă-n Rai. Ba parcă a luat-o pe contrasens şi merge din rău în mai rău.
Nu poţi să fii bun „cu ziua”, cum arareori poate fi cineva rău „cu ruptul” – cum zic ţăranii când angajează pe cineva să facă o treabă până la capăt.
Suntem mai politicoşi de sărbători, mai îngăduitori şi asta ne face mai suportabili, nu neapărat mai buni.
Acum, în peisaj a apărut febra mesajelor de sărbători. Urări cu „tot binele din lume”, lipsite de orice urmă de emoţie şi total impersonale. Ca şi cum ar fi de achitat o factură la bancă. S-a marcat. De fiecare dată când primesc mesaje cu „sincere urări” mă gândesc care au fost cele nesincere pe care mi le-a trimis mai-nainte, de ce o fi simţit nevoia să mă avertizeze?
Suntem mai politicoşi. Nu neapărat mai buni.
Unchiul Scrooge din povestea lui Dickens – da, el a devenit mai bun. Dar este o excepţie. A avut parte de un Crăciun la super ofertă: trei într-unul, cu nopţile de Crăciun din trecut şi cele viitoare.
Am putea spune că Unchiul Scrooge e un om norocos. Şansa lui a fost că în loc de vise a avut un coşmar. Asta l-a transformat dintr-un ticălos notoriu într-un moşneag iremediabil cumsecade. Dacă visa diafane voluptăţi probabil rata schimbarea, mântuirea. Ca foarte mulţi dintre noi.
Sărbătoarea Crăciunului, an de an, e tot mai îmbâcsită de bunătăţi („bunăciuni”, de caterincă) într-o lume care visează isteric la fericire. Visele se împlinesc, dar nu duc totdeauna spre bunătate.
Dacă asta vă doriţi, dacă vreţi (ca unchiul Scrooge) să deveniţi mai buni – vă urez să aveţi parte şi dumneavoastră de coşmarul potrivit.
