Zilele trecute, gazetarii de la PRO TV au publicat un bilanţ al activităţii parlamentului nostru „mamut”. Jalnic. Avem 588 de senatori şi deputaţi care ne costă peste 50 de milioane de euro pe an. În primele cinci luni ale acestui an ei au lucrat efectiv 36 de zile, fără să rupă gura târgului cu legile. Spre deosebire de ai noştri, parlamentarii din Franţa s-au întrunit în 232 şedinţe şi au adoptat legi (19 de foarte mare impact) în 960 de ore de lucru.
Proteviştii au luat în calcul doar zilele de luni şi marţi în care parlamentari votează legi, precizând că în celelalte zile ale săptămânii ei „figurează” la muncă în comisii ori în teritoriu. Niciun parlamentar nu va fi de acord cu statistica prezentată.
Toţi (mă refer la demnitarii hunedoreni cu care am avut repetate discuţii pe această temă) spun că greul muncii lor se consumă în comisii. Până acum, din comisii nu au ieşit cin-ştie-ce legi.
Căutând prin munca lor am remarcat că priorităţile legislative sunt legate de interesul personal al iniţiatorului. De-o pildă, deputatul Monica Iacob Ridzi (despre care se spune că e însărcinată) propune o lege cu ajutor financiar pentru nou-născuţi, iar Bogdan Ţîmpău (care este de curând tătic pentru a doua oară) cere colegilor să voteze majorarea alocaţiei pentru copii.
Cea mai tare iniţiativă aparţine, totuşi, deputatul Mircia Muntean, a cărui nevastă se ocupă de florărie. Mircia vrea ca toate sărbătorile legale să fie declarate lucrătoare pentru angajaţii de la florăriile din mediul privat. Fostul primar al Devei zice că s-ar impune o aşa măsură fiindcă oamenii au nevoie de flori la sărbători. Probabil nevastă-sa trebuie să plătească dublu angajaţii florăriei de sărbători şi asta pare că nu e bine. O lege iniţiată de soţul-deputat ar stinge pretenţiile angajaţilor.
Ghiduşii de soiul acesta ar mai fi, dar ne oprim deocamdată aici pentru că, azi-mâine, parlamentarii vor întra în vacanţă şi atunci vom lua pe îndelete isprăvile lor, cum am mai făcut-o la sfârşit de sesiune.
A, era să uit! Deşi au iniţiative legislative puţine, parlamentarii hunedoreni stau excelent la categoria „declaraţii politice”. Habar n-am ce scribi plătesc ei să le îndruge textele (bag mâna în foc că nu toţi îşi scriu singuri discursurile), şi am impresia că o samă de cronicari scriu de parcă ar vrea să-i ia peste picior.
