Mircea Diaconu şi mandatul său de europarlamentar este proba vie a tulburării bipolare de care suferă Justiţia românească. Din cauză că sunt bine unse, sau, din contră, nu sunt unse deloc, deciziile instanţelor româneşti pe exact aceeaşi speţă pot varia de la „Splendid!” la „Doamne fereşte!”. Ca şi cum fiecare instanţă, de la judecătorie şi până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ar judeca în legea ei.
Aici este slăbiciunea majoră care ciobeşte profund autoritatea statului român şi exact aici a forţat Mircea Diaconu şi a reuşit să demonstreze că LEGEA şi aplicarea ei în România sunt de kakao.
Mai departe însă interpretarea se bifurcă. Pentru oamenii de bună credinţă, ”kakao” la Justiţie înseamnă muşamalizarea dosarelor de corupţie, amânări pentru împlinirea termenului de prescripţie, pedepse cu suspendare pentru fapte grave.
În cazul lui Mircea Diaconu însă, nu asta s-a dorit a fi demonstrat. Cheia de interpretare este exact opusă şi vrea să scoată în evidenţă că toate condamnările cu executare, sentinţele de incompatibilitate, dosarele de corupţie sunt contestabile, fiind date de o Justiţiei slab pregătită, nesigură, care, iată!, poate fi învinsă.
Nici că se putea un simbol mai bun de promovat, pe această idee, decât actorul Mircea Diaconu. Pentru Dan Voiculescu, cu cinci ani de puşcărie daţi de prima instanţă, demonstraţia realizată prin Diaconu e aur curat în uzina sa imensă de manipulare. Nu cred că îşi imaginează cineva că trustul Intact a sprijinit candidatura lui Mircea Diaconu de dragul figurii sale de fecioraş nevinovat din „Profetul, aurul şi ardelenii”, tip de rol care l-a prins dealtfel pe actor cel mai bine în carieră. Nuuu! Voturile obţinute de Diaconu, declarat incompatibil prin decizia definită a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) , se transformă în studioul Antenei 3 în voturi împotriva ANI şi ICCJ. Voiculescu este astfel regizorul unui show păcătos care torpilează mediatic deciziile magistraţilor României şi spiritul legii care pedepseşte lipsa de integritate. Practic, Mircea Diaconu a candidat nu numai pentru un loc în Parlamentul European. Mircea Diaconu a candidat şi împotriva Justiţiei. Iar votul popular l-a ajutat să o învingă! O victorie tristă care seamănă cu o mineriadă, dusă însă elegant în cabinele de vot.
Cât despre Mircea Diaconu ce putem spune? A ascultat ce i-a spus regretatul maestru Dinică în Filantropica: „Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană”. Diaconu este însă un profesionist! Povestea lui a meritat toţi banii! Cel puţin pentru tata antenelor!
