Cotidianul “Renaşterea bănăţeană” titra pe prima pagină în ediţia sa de marţi: „Finanţele timişene iau la bani mărunţi Guvernul de la Bucureşti”. Tema, cunoscută deja, viza stabilirea la Deva a sediului regional al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Dar nu asta e problema. Cel mai supărător este acel „iau la bani mărunţi” care trădează mentalitatea de vătaf cu care merge înainte autointitulata „frunce” a Banatului. M-am lovit de ea cu ani în urmă când, într-o documentare, l-am rugat pe impiegatul de mişcare din gara Deva să se uite pe geam şi să-mi spună ce tren staţiona pe linia trei. Omul, cu frică de Împărăţie, mi-a dat un răspuns absolut năucitor: „Sunaţi la Timişoara, la regională, că eu nu am voie să dau relaţii”. La fel cu Poşta, cu aprobarea finanţărilor şi implementarea proiectelor europene, sau cu energetica hunedoreană care, deşi bate Timişul de departe la capitolul reţelistică de mare putere, îşi duce jalba în proţap tot la Timişoara.
Aşa s-a stabilit pe vremuri „la centru” că cel mai mare şi mai bogat, în speţă, Timişul, trebuie să poarte coroana autorităţilor de tot felul şi astfel să devină şi mai mare şi mai bogat, în detrimentul unor vecini mai pauperi, dar, de multe ori, mai competenţi în administrarea treburilor publice.
Acum este pentru prima dată când poftei hegemonice a Timişului i se poate pune o mică botniţă. Pentru că o dezvoltare armonioasă, e demonstrat, nu poate să crească la umbra unei structuri de tip monopol administrativ. Iar esenţa regionalizării tocmai asta trebuie să creeze: egalitatea de şansă a tuturor judeţelor din regiunile care se formează. Metoda nu e nouă şi funcţionează perfect prin alte părţi. De exemplu, capitala administrativă a statului New York este la Albany, cea a Texasului la Austin și nu la Houston, cel mai dezvoltat oraș al statului. Fiecare judeţ trebuie să aibă, prin urmare, o cheie, un atu, care să-i confere supremaţie în comparaţie cu celelalte. Pentru judeţul Hunedoara, sediul regional al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ar fi această cheie.
E la mintea cocoşului. De aceea, sunt iritante, prin lipsa de substanţă, remarcile liderilor politici de Timiş atunci când spun că timişenii „merită să aibă Fisc la ei în oraş” şi mor de grija drumurilor pe care întreprinzătorii din Banat vor trebui să le facă la Deva. Aiurea! Adică, noi, hunedorenii, nu merităm să avem la Deva direcţie regională!? Cât despre drumuri, ce să spun? Noi, arădenii, locuitorii din Caraş-Severin, de nevoie, le-am făcut zilnic spre Timişoara de zeci de ani, le-am plătim din sărăcia noastră şi, iacă, nu ne plângem ca nişte babe neputincioase. Aşa că, stimaţi timişeni cu funcţii, „Fruncea sus” ! că doar aşa şi numai aşa împreună va însemna mai bine.
