În august vor fi 24 de ani de când, în primul ziar de după 22 decembrie 1989, domnul Ioan Sicoe, consilier şef al Inspecoratului judeţean de Cultură, în titulatura şi ea nebuloasă, ca vremea aceea (adică era consilier şef al unui Inspectorat; de ce nu inspector şef?), relua un gând al şefului său din minister…Ioan Sicoe este ceea ce licenţios s-ar numi „mijloc fix al Culturii hunedorene”. Adică omul care e acolo, fie în vârful instituţiei, fie în plan secund, „sub acoperire”, rezistent tuturor valurilor politice care aduceau alţi şi alţi şefi peste el; mereu singurul care ştia, avea calificarea, competenţa şi calitatea să fie acolo! Este şi azi…
Atunci, într-un interviu acordat colegului meu Minel Bodea, dialogând depre destinele culturii în noul climat politic ce se bănuia a fi unul plin de promisiuni şi perspective optimiste, profesorul Sicoe îi spunea ziaristului următoarele:”Capitala culturală a unei ţări nu trebuie să fie neapărat capitala ţării. Este nevoie ca fiecare judeţ să-şi aibă orgoliul lui în plan cultural”, „cum plastic se exprima conf. univ. Andrei Pleşu, ministrul nostru”! Prezicere împlinită, spun eu azi, după Sibiu Capitală Culturală Europeană…
Dar, cum stau acum lucrurile astea? Întreb pe toată lumea- politică, economică, socială, culturală-, care pare a fi uitat complet de Cultură. Şi ziarele, televiziunile…Care doar informează, nu şi adună în pagini şi emisiuni oameni despre care vorbim în continuare… Adică, excepţii, scânteieri de lumină, ivite pasional, poate pătimaş, din preocupări individuale, salutare altminteri, dar flori rare…Artiştii plastici Ioan Şeu, Ion Tegheru, Alexandru Gruian, promotor al culturii…culte, Torino Bocăniciu (publicaţia „Forma”), în Deva. Romulus Lal îşi lansează cărţile la Deva,pe cont propriu. Dorin Petresc rescrie pagini de Istorie autentică, tot aşa… Silviu Guga, Ioan Barb şi Daniel Lăcătuş reaprind alte flăcări la Călan… Nu am auzit pe cineva să relanseze un grup literar pentru renaşterea „Cosânzenei”, corului sau trupei de Operetă din Orăştie… Petru Dănilă Orăşanu (Jilinschi) scrie…Cartea de la Orăştie, din Deva.Iar Nunu Brilinski veghează la cotropirea Daciei de către Traian, păgânul antic, şi a Sarmizegetusei de către kosonari…Nu am mai auzit de grupul Canon al lui Ioan Evu, dar parcă şi Eugen Evu nu are epigoni bătăioşi. Ca el sau plecatul dintre pământeni Valeriu Bârgău…Dumitru Hurubă ne descreţeşte frunţile, acum de la Simeria…
La Deva, avem cel mai elegant, cochet Teatru („de artă”, de parcă teatru ar însemna doar clădirea), dar nu avem artiştii noştri…Avem o casă de cultură la care-i zicem Centru Cultural, dar o umbreşte o fântână arteziană electorală…Care arată ca un ziar Click! în raft, alături de coperţile zdrenţuite ale cărţilor din biblioteca unui dascăl. Bani aruncaţi pe apă. E drept,cântătoare şi multicoloră…Dar, ar muri la loc arhitectul Cornel Florea…
Pixul negru. Despre orgoliul cultural local…
