Întâmplarea face ca astăzi, 23 decembrie, să se împlinească exact 25 de ani de la apariţia pimului ziar independent la Deva şi în judeţ, „Cuvântul Liber”! Ca unul care îşi dorea să mai trăiască măcar o zi după ce n-o mai fi Ceauşescu şi ceauşismul, care nu însemna neapărat comunism, ci ceva mai grav, iată-mă în situaţia de a fi fost unul dintre cei care au scos, vorbind ca-n ilegalitate, acest ziar! Despre Istoria acelor zile am mai scris, cine vrea amănunte găseşte pe „Blogul bătrânului cronicar”, care începe chiar cu ea. Aici şi acum este nevoie, din respect pentru adevăr, să reamintim că totul a fost posibil datorită unor oameni care au înţeles că în ţară se petreceau lucruri radicale şi şi-au asumat răspunderea! Gheorghe Pavel, ziarist cumpătat, citit şi răbdător cu formarea noastră, a celor mai tineri, a scris editorialul „Libertate şi Adevăr”, care şi azi poate rămâne jurământ de credinţă în meserie. Dar, nu mai e nevoie…Ferice de el că nu a prins decăderea meseriei ce o profesa cu pasiune! Marin Negoiţă, Doamne odihneşte-l, a scris reportajul de la mitingul din faţa Palatului Culturii, Nicu Gheorghiu, fotoreporter dar şi posesor de condei sprinţar, ascuţit, secretarele-dactilografe Cornelia Holinschi şi Liliana Secară, trecută şi ea la cele veşnice, au preluat primele scrisori libere de la cititori, corectoarele Mia Trufaş şi Natalia Vasiu, subsemnatul, autorul însemnării „Măria Sa, Poporul” şi secretar de redacţie, graficianul Mircea Bâtcă…Apoi, toţi tipografii în viaţă la acea dată, sub comanda linotipistului Nicolae Hada. Nota bene. Ei, tipografii, au fost toţi acolo, atunci!! Ziariştii–NU !!
„Cuvântul Liber” a rămas, timp de 18 ani, Primul Document scris că la Deva, ca şi în ţară, s-a întâmplat ceva miraculos. Deşi era riscant, a fost chiar periculos, cei evocaţi au crezut, au îndraznit să întâmpine viitorul!. Ceilalţi, nu! Însă au revenit după ce lucrurile s-au liniştit. Nu le-am pomenit numele aici. Se ştiu ei şi ai lor. Au uitat că ziarul trăia şi producea bani doar ca „Tribună a Cuvântului Liber”! Dedulciţi la trai bun, tot mai lacomi împărţeau tot ce câştigau. În loc să ţină pasul cu tehnologia nouă ce pătrundea în domeniu, ziarul îşi pierdea brandul deodată cu cititorii! După 18 ani au vândut ziarul , la propriu, altui editor. Au rămas uitaţi, dar bogaţi…
Ca un blestem, după ce „Cuvântul Liber” şi-a pierdut numele, urmaşul său nedemn, component al uni trust meteoric, a dispărut şi el din presa deveană! Poate mai bine aşa, decât să fi devenit un tabloid, precum se profila. Deşi în …ferparul de la înmormântarea „Cuvântului Liber” (31 august 2007) se promiteau marea şi sarea despre valoarea viitorului ziar gratuit! Gratuit fiind, şi-a dovedit valoarea: Zero!
