În aşteptarea şi în timpul sărbătorilor de sfârşit de an, de pe micile ecrane s-au abătut asupra noastră, ca o ploaie torenţială, două cuvinte! „Românii”, care au făcut de toate, şi „Super!”, ca răspuns unic valabil, cuprinzător şi definitoriu la întrebările destul de tembele :”Cum v-aţi petrecut Crăciunul?”(sau Revelionul, după caz),ori „Cum v-aţi distrat pe pârtie?”. Toţi, dar absolut toţi cei întrebaţi astfel, la poalele oricărei pârtii din munţi, la revelioanele colective, cu sau fără ştaif, au dat ca prim răspuns eternul „Super!”.Un tip, la Păltiniş,a răspuns, repetând de trei ori, „Super!”, apoi s-a dat cult:”Very super!” „Super!” este cuvântul magic, universal!
Cu „românii” treaba este la fel de tristă şi relevă, dacă nu o plafonare, ca să nu zic lene în gândire, atunci un mimetism generalizat. Ca şi-n cazul altor (prea multe) clişee, stereotipii, locuri comune, devenite ticuri verbale, gen „Ei,bine!”, „Cu siguranţă”,”Oamenii legii”, „Locaţie”,”Micuţii” etc. Aşa că, de la preşedinte, ca şi de la ultima reporteriţă trimisă în documentare, am aflat că: românii au scăpat de criză; românii se pregătesc de revelion (de parcă ceilalţi locuitori ai planetei nu); românii au golit magazinele; românii au luat cu asalt pârtiile din staţiunile montane; românii au revenit în supermarketuri să se reaprovizioneze cu mâncare şi băuturi; codurile galbene de ninsori, îngheţuri, catastrofe îi avertizează pe români că…; românii aşteaptă cu îngrijorare noul an din cauza scumpirii energiei, gazelor şi carburanţilor… De ce trebuie să afli că numai tu, ca român, păţeşti toate astea?!
Din cauză că limbajul şi gândirea, cele două categorii psihologice care definesc intelectul uman, prin care suntem oameni, ne identificăm ca atare, cam lipsesc multora dintre vorbitorii în public! Dar, foarte grav, lipsesc tocmai celor care ar trebui să fie posesorii lor cei mai calificaţi, a căror meserie este tocmai asta: comunicarea! Prin şi cu ajutorul presei. Adică jurnalişti şi politicieni. Dar, exagerat de mulţi dintre ei nu pot fi numiţi aşa…Adică, se numesc! Dar e impostură…
Problema este că aceşti vorbitori de…păsărească au trecut prin grădiniţe, şcoli, facultăţi…Unii prin masterate şi doctorate…Au părinţi, au avut condiţii materiale şi sociale măcar decente pentru a învăţa să vorbească, să scrie în limba maternă…Dar de mici, nici de la televizor, de la canalele pentru copii nu au ce învăţa! Dimpotrivă. Acestea le cultivă comportamente bizare, războinice, ţipete, şi limbaj monosilabic. Iar la Disney, canalul adolescenţilor, cu dialoguri traduse, „super” este cuvântul cel mai des pronunţat…Vă asigură un bunic, care greu reuşeşte să-şi dezlipească nepoţica de micul ecran cu monştri…
„Super!”- cuvântul care ţine prea multor „români” loc de limbaj şi gândire!
Pixul negru.”SUPER!” Cuvântul care ţine loc de limbaj şi gândire…
