[box]
Cine este KLAUS IOHANNIS – primar de patru mandate, membru PNL din 2013 şi propus pentru premier în 2009
Klaus Iohannis, aflat la al patrulea mandat de primar al Sibiului, este membru al PNL din februarie 2013, fiind ales apoi, la Congresul partidului, prim-vicepreşedinte. În 2009, Iohannis a fost propus pentru postul de premier, Traian Băsescu preferându-l atunci pe consilierul BNR Lucian Croitoru. Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne.
Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, ei neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.
Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013. S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. Klaus Iohannis a ajuns atunci în al doilea tur de scrutin, cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi.
În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD cu care a administrat oraşul timp de patru ani. La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch, membru FDGR. În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti. La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu. În iunie 2012, Klaus Iohannis a câştigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9 la sută din voturi. Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013.
Ulterior, la Congresul PNL din 23 februarie, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din mai 2013, Iohannis deţine împreună cu soţia sa trei case şi trei apartamente în municipiul Sibiu şi avea în conturi 13.500 de euro, 9.000 de dolari şi 21.000 de lei. Potrivit aceluiaşi document, în anul 2012 Iohannis a câştigat 39.838 de lei ca primar şi 114.066 de lei din chirii. Soţia sa, care este profesoară de engleză la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, a obţinut un venit de 26.247 de lei. Iohannis a fost în relaţii bune cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL din 2004, iar în 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acestea au devenit şi mai strânse, în urma vizitelor repetate pe care şeful statului le-a făcut la Sibiu. Înaintea alegerilor locale din 2008, însă, relaţia s-a rupt, după ce Daniel Thelmann, primarul Mediaşului, a plecat din FDGR pentru a candida pe listele PDL, câştigând, de altfel, un nou mandat. În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, mandatul său urmând să fie formarea un guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.
După anunţarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis a declarat că, pentru el, „acest parcurs de posibil premier” s-a terminat. Odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenţie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis.
Potrivit presei, cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic. Un alt scandal în care a apărut numele lui Iohannis este legat de faptul că acesta ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul. În plus, primarul a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.
În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010. În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI. În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera „J”, în loc de „I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate.
După acest incident, primarul a început să folosească numele de „Iohannis”, deşi susţine că numele său se scrie cu „J”, însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.[/box]
[box]
Cine este CRISTIAN BUŞOI, nominalizat la Sănătate.
A fost consilier al lui Tăriceanu, eurodeputat, şef CNAS Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, propus de PNL pentru a ocupa funcţia de ministru al Sănătăţii, în locul lui Eugen Nicolăescu, este licenţiat în medicină şi drept şi are doctorat în sănătate publică şi management sanitar.
În vârstă de 35 de ani, Buşoi a absolvit în 2003 Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti, ulterior completându-şi studiile la Colegiul Naţional de Apărare, unde a avut lucrarea de absolvire „Reforma serviciului militar în România”, la Facultarea de Drept din Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti şi la Institutul Diplomatic Român. În 2010, şi-a luat doctoratul în sănătate publică şi management sanitar, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara.
Între 2003 şi 2007, Cristian Buşoi a profesat ca medic, iar din 2009, ca notar public, la un cabinet din Bucureşti. Originar din Drobeta Turnu Severin, Buşoi a intrat în politică în 1996, fiind până în 1998 vicepreşedinte fondator al Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal (TNL) Mehedinţi, potrivit CV-ului de pe site-ul CNAS. Din iunie 2009, este vicepreşedinte PNL Timiş. În perioada octombrie 2002 – mai 2004, a fost consilier al vicepreşedintelui PNL Călin Popescu-Tăriceanu, iar între decembrie 2004 şi aprilie 2007, deputat de Timiş. Din august 2009 până în iunie 2013, Cristian Buşoi a fost europarlamentar, renunţând la mandatul din PE pentru funcţia preşedinte al CNAS.
Potrivit declaraţiei sale de avere din iunie 2013, Buşoi deţinea două apartamente în Bucureşti şi unul la Bruxelles şi o casă de locuit de aproape 1.000 mp în Drobeta Turnu Severin, conturi curente şi depozite bancare de circa 800.000 de euro. Acesta a acordat două împrumuturi în nume personal, unul de 250.000 euro unei persoane fizice şi circa 1,2 milioane de lei firmei European Business Target. Buşoi are două credite, contractate în 2006, în valoare de 250.000 euro, luate pe un termen de 25 de ani.[/box]
[box]
Cine este EUGEN NICOLĂESCU: doctor în contabilitate şi audit, a fost de două ori ministru al Sănătăţii
Eugen Nicolăescu, propus de PNL pentru a ocupa funcţia de ministru al Finanţelor Publice, în locul lui Daniel Chiţoiu, este doctor în contabilitate şi audit, iar până în prezent a fost de două ori ministru al Sănătăţii, însă în 1999-2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul de Finanţe.
În 1982, Nicolăescu a obţinut diploma de licenţă la ASE – Facultatea de Comerţ, iar din 2007 este doctor în contabilitate şi audit. Nicolăescu este ministru al Sănătăţii din decembrie 2012, funcţie pe care a mai ocupat-o în Cabinetul Tăriceanu, din 2005 până în 2008.
Gheorghe Eugen Nicolăescu s-a născut la 2 august 1955, în satul Grădiştea, comuna Comana din judeţul Giurgiu, este căsătorit şi are doi copii.
Nicolăescu este la al patrulea mandat de deputat, în primele două mandate reprezentând judeţul Mureş, apoi candidând şi fiind ales ca deputat de Călăraşi, ultimul mandat câştigându-l într-un colegiu din Bucureşti. În perioada 2000 – 2008, deputatul Eugen Nicolăescu a fost membru al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci, iar în 2004 – 2005 a fost vicepreşedinte al Comisiei. Nicolăescu a deţinut în anul 2000 funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale Interimare a Valorilor Mobiliare, în perioada 1999 – 2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul Finanţelor, iar începând din 2000 este prim-vicepreşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România.
În 2000 – 2001, Nicolăescu a fost lector universitar asociat la Universitatea „Spiru Haret”, iar în perioada 1998 – 1999 a ocupat funcţia de director economic la SC ABC Construct 2000 SRL. Eugen Nicolăescu a condus Regia Autonomă Ratmil din Ministerul Industriei şi Comertului în perioada 1997 – 1998, anterior fiind director economic (1994 – 1997), şef serviciu buget, analize economice (1993 – 1994), economist serviciul aprovizionare (1991 – 1993) şi şef serviciu aprovizionare (1990 – 1991). În perioada 1985 – 1987, Nicolăescu a fost analist la Centrul de Calcul cu probleme de aprovizionare tehnico-materială la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, în 1987 – 1990 a fost economist la serviciul aprovizionare la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, iar din 1976 până în 1985 a fost, pe rând, tehnolog, lucrător comercial, merceolog şi economist la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti – Ministerul Turismului şi la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Athenee Palace din ITHR Bucureşti – Ministerul Turismului.
Acesta a fost preşedintele Organizaţiei judeţeane Partidul Naţional Liberal Mureş (2001 – 2004), preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori a PNL (2001 – 2002), membru al Biroului Executiv al Partidul Naţional Liberal, purtător de cuvânt (2002 – 2006), preşedinte ales la Organizaţia judeţeană PNL Mureş (2005 – 2008), membru în Biroul Permanent Central al Partidului Naţional Liberal (2005 – 2007), iar din 2007 este vicepreşedinte, membru în Biroul Politic Central al Partidului Naţional Liberal. În 1 decembrie 2000, Nicolăescu a fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Potrivit declaraţiei de avere din 4 iunie 2013, Eugen Nicolăescu are un apartament cu trei camere în Târgu Mureş, în suprafaţă de 58,6 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat împreună cu soţia sa, Constanţa, în 2007. Nicolăescu a declarat că deţine un autoturism Volkswagen Passat Highline, cumpărat prin „lichidare firmă în anul 2011”. Eugen Nicolăescu are două conturi curente în lei, în valoare totală de aproximativ 60.000 de lei şi un cont în care are 552 euro. Acesta a acordat un împrumut în nume personal în valoare de 15.000 de euro firmei “Conen Consulting”. În anul fiscal anterior, Nicolăescu a încasat 54.401 lei din salariul de deputat, 620 de lei din drepturi de autor de la Editura Pro Universitaria, aproape 50.000 lei ca profesor universitar dr. de la Universitatea Crreştină Dimitrie Cantemir, 1.302 lei reprezentând venituri din salarii, ca ministru al Sănătăţii. Soţia sa, Constanţa Nicolăescu, a încasat 16.788 lei de lei din salariul de director la SC Conen Consulting SRL şi 13.659 lei din închirierea apartamentului din Târgu Mureş.[/box]
[box]
Cine este TEODOR ATANASIU, ministru al Apărării în Guvernul Tăriceanu, când a fost în conflict cu Băsescu
Teodor Atanasiu a fost, timp de doi ani, ministru al Apărării în Guvernul Tăriceanu, el având atunci un conflict cu Traian Băsescu pe tema retragerii trupelor româneşti din Irak. A fost preşedinte al AVAS, tot doi ani, dar şi şef al CJ Alba, funcţie pentru care a candidat şi în 2012 şi a pierdut. Teodor Atanasiu a fost nominalizat pentru funcţia de ministru al Economiei în locul lui Andrei Gerea.
Teodor Atanasiu are 51 de ani şi este de profesie inginer, fiind absolvent al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. El a absolvit ulterior cursuri de management financiar, management competitiv şi managementul relaţiilor cu clienţii la The Open University Business School (1999. Atanasiu a lucrat la Uzina Mecanică din Cugir ca inginer (1987-1995), şef de atelier (1995-1996), apoi director (1997-2001), dar a activat şi în cadrul Fondului Proprietăţii de Stat (1997-2000) şi ca director al S.C.
Apa CTTA S.A. Alba Iulia, firmă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Alba (1996-1997). Atanasiu este recăsătorit şi are doi copii, o fată din prima căsătorie şi alta din a doua căsătorie. Teodor Atanasiu este membru al PNL din 1990, iar din 1993 conduce organizaţia judeţeană Alba a partidului. În PNL, Teodor Atanasiu este cunoscut ca un apropiat al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, iar unele surse liberale susţin că tocmai de aceea nu s-ar fi aflat până acum în Guvernul USL. Teodor Atanasiu este, din 2012, senator reprezentând cel mai mare colegiu din judeţul Alba, care cuprinde zonele Alba Iulia, Cugir – Zlatna şi Munţii Apuseni.
Atanasiu a fost anterior deputat în colegiul Cugir-Zlatna, iar timp de aproape doi ani, de la sfârşitul lui 2004 şi până în 2006, a fost ministru al Apărării Naţionale în Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu. Atanasiu a fost, timp de câteva luni, în 2004, preşedinte al Consiliului Judeţean Alba, iar la alegerile locale din 2012 a candidat din nou pentru această funcţie, fiind învins de democrat-liberalul Ion Dumitrel. Ca ministru al Apărării Naţionale, Teodor Atanasiu a intrat într-un conflict cu preşedintele Traian Băsescu pe tema retragerii trupelor româneşti din Irak, Atanasiu susţinând la acea vreme retragerea militarilor români din acest teatru de operaţiuni, idee neagreată de şeful statului. În vara anului 2006, Teodor Atanasiu – pe atunci ministru – susţinea că ştie de la Direcţia de Informaţii Militare că purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale de la acea dată, Adriana Săftoiu, ar da presei „pe surse” informaţii care să îl discrediteze.
Săftoiu a depus o plângere penală împotriva ministrului pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanei, iar o plângere similară a depus şi deputatul PSD Eugen Bejenariu. În 12 septembrie 2006, preşedintele Traian Băsescu l-a suspendat din funcţia de ministru al Apărării pe Atanasiu. Preşedinţia menţiona că şeful statului a semnat acest decret „pentru a îndepărta orice suspiciune de influenţare a anchetei, având în vedere declanşarea procedurii de urmărire penală”. În octombrie 2006, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Teodor Atanasiu şi faţă de ofiţerii Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei şi Direcţia de Informaţii Militare, pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în dosarul constituit în urma plângerilor formulate de consilierul prezidenţial Adriana Săftoiu, precum şi de deputatul Eugen Bejinariu. Ulterior, chiar dacă Atanasiu a atacat în instanţă suspendarea sa, nu a mai revenit în fruntea Ministerului Apărării, însă a fost numit preşedinte al AVAS, funcţie pe care a ocupat-o în perioada 2006-2008. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, Teodor Atanasiu are două terenuri intravilane în Alba Iulia, ambele sub 500 de metri pătraţi, 0,5 hectare de teren intravilan în Cugir, o casă de vacanţă în Cugir de 200 de metri pătraţi, o casă de locuit în Alba Iulia de 300 de metri pătraţi şi altă casă de aceeaşi suprafaţă tot în Alba Iulia, obţinută prin succesiune. El are un Opel Omega din 1999, iar în conturi are peste 330.000 de lei, în timp ce soţia lui are peste 100.000 de euro, 24.000 de dolari şi peste 360.000 de lei. În ultimul an fiscal, el a obţinut venituri în valoare de aproximativ 54.000 de lei, în timp ce soţia sa a avut câştiguri salariale în valoare de peste 109.000 de lei.
De asemenea, familia Atanasiu a împrumutat unei rude 50.000 de euro. După referendumul din 2012, organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Teodor Atanasiu, alături de Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu, a fost urmărit penal de către DNA Cluj, pentru infracţiuni la legea referendumului. În acelaşi dosar erau cercetate şi alte patru persoane, membri ai lumii interlope. Atanasiu a fost suspectat de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase de natură electorală pentru partidul politic din care face parte, pentru promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii afirmau că există indicii că, în iulie 2012, Teodor Atanasiu, în înţelegere cu Dumitru Samson, a iniţiat o acţiune pentru mobilizarea electoratului din Transilvania şi Banat la referendum, prin sensibilizarea acestuia cu recompense în bani şi alte foloase materiale.
În luna ianuarie, Teodor Atanasiu, alături de alţi patru reprezentanţi ai PNL, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul privind presupuse fraude la referendum. Numele lui Teodor Atanasiu a fost vehiculat pentru a prelua postul de ministru al Economiei şi în octombrie 2013, când a fost propus de PNL Andrei Gerea. Întrebat atunci de ce nu a fost propus pentru funcţia de ministru al Economiei, Teodor Atanasiu spunea că în discuţiile din PNL s-a concluzionat că dacă preşedintele Traian Băsescu l-ar vedea propus, „ar face cu capul” şi „ar scoate imediat chestia cu dosarul”. „Am discutat şi în partid şi am concluzionat că Trăienică (preşedintele Traian Băsescu – n.r.) ar face cu capul dacă mi-ar vedea numele şi ar scoate imediat chestia cu dosarul. Asta a fost discuţia pe care am avut-o intern în partid, că nu e cazul să mai fiu propus pe nicăieri până am dosarul (dosarul privind fraude de la referendum – n.r.)”.[/box]
SURSA: MEDIAFAX
