- O echipă mixtă de cercetători români și maghiari a scos la lumină, în vestul Bazinului Hațeg, cel mai bogat sit fosilifer identificat până acum în Transilvania. Descoperirea, făcută pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, oferă o nouă perspectivă asupra faunei de dinozauri din Cretacicul Superior și asupra proceselor evolutive din ultimele milioane de ani înaintea dispariției acestora.
Bazinul Hațeg este celebru la nivel mondial pentru dinozaurii săi pitici, însă scheletele parțiale au fost mereu o raritate. Noul sit schimbă radical această balanță: peste o sută de fosile de vertebrate pe metrul pătrat, multe dintre ele oase mari de dinozaur, suprapuse ca într-o arhivă geologică naturală. Pe scurt, paleontologii au dat peste un „Black Friday” al fosilelor — doar că reducerile sunt în milioane de ani.
Conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava subliniază importanța descoperirii: „Nu doar densitatea fosilelor impresionează, ci și faptul că situl reprezintă cea mai veche astfel de acumulare din Bazinul Hațeg. Ne ajută să reconstituim începuturile faunei locale și să înțelegem cum a evoluat până la formele cunoscute din siturile mai recente.”
Grupul de Cercetare Paleontologică Vălioara lucrează de peste cinci ani în zonă, colectând mii de resturi fosile de vertebrate — de la amfibieni la pterozauri. Totuși, situl analizat recent se detașează printr-o abundență rar întâlnită: peste 800 de fosile extrase de pe o suprafață mai mică de cinci metri pătrați. Rezultatele au fost publicate în revista PLOS ONE.
Dr. Gábor Botfalvai își amintește momentul descoperirii sitului K2, în 2019: „Am zărit zeci de oase mari de dinozaur, perfect conservate, strălucind în argila gri. Era clar că nu ne aflam în fața unui sit obișnuit. Ne-am apucat imediat de lucru, iar materialul colectat este de o bogăție extraordinară.” Cu alte cuvinte, un fel de „aur negru” pentru paleontologi — doar că nu se rafinează, se publică.
Analizele geologice arată că, acum circa 72 de milioane de ani, zona era brăzdată de râuri efemere într-un climat subtropical. Viiturile puternice transportau carcase și fragmente de animale către un lac mic, unde se acumulau într-o deltă naturală. „Pierderea bruscă a vitezei apelor a dus la depunerea acestor resturi în cantități impresionante”, explică Soma Budai, cercetător la Universitatea din Pavia.
Situl a oferit nu doar oase izolate, ci și fragmente de schelete parțiale aparținând a două specii de dinozauri erbivori: un rhabdodontid biped de aproximativ doi metri lungime și un titanosaur — un gigant cu gât lung extrem de rar în material fosil bine conservat din Transilvania. Descoperirea titanosaurelor deschide noi direcții de cercetare asupra evoluției acestor dinozauri în Europa de Est.
Noua descoperire consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului ca teritoriu de referință pentru studiul geodiversității și al patrimoniului paleontologic. Aici, cercetarea științifică, educația și conservarea se întâlnesc într-un peisaj care încă reușește să surprindă specialiștii — și să le dea motive să își ascută uneltele de excavare cu entuziasm.
Proiectul a fost sprijinit de National Research, Development and Innovation Office of Hungary (NKFIH), Autoritatea de Supraveghere pentru Activități Reglementate, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România și Universitatea din București. Articolul științific este disponibil în limba… (textul original se întrerupe).
