Ingenios, nu? Dacă spuneam în titlu doar Două beri şi doi virşli, era aşa şi aşa. Dar cum Ştefan Ciocan este un jurnalist cunoscut, şi încă unul care scrie la un ziar concurent (vedeţi, fac şi reclamă şi dovedesc şi că citesc ce scrie concurenţa…), lumea citeşte spre a vedea ce au doi jurnalişti de împărţit. E o stratagemă de a atrage atenţia – de-acum, pot să nu mai scriu nimic interesant, tot v-aţi uitat, că e cu Ştefan Ciocan. Dar sper să nu vă dezamăgesc şi să vă placă ce scriu – unora da, altora nu, nu caut unanimităţi şi chiar mă enervează – se spune că valoarea duşmanilor confirmă. Aşa că vă voi oferi o mostră de polemică, nu oricum, ci, cum spune Octavian Paler, cordială – e o chestie de stil… Oricum, aici polemizăm cu ziarişti care cunosc. Prietenii ştiu de ce.
Şi să vă mai spun ceva. În colţul ăsta de pagină, lucrurile se petrec fără băşcălie, dar nu cu morgă. Cititorii mei, majoritatea, au înţeles acest lucru, pentru că sunt – vorba celor de la vechiul Caţavencu – cel puţin la fel de inteligenţi. Vedeţi că am renunţat la tenta politică – o las pe seama mai-experimentaţilor mei colegi Monalise Hihn, Marcel Bot sau Adrian Sălăgean – şeful la urmă, că e şef. Îmi permit abordări mai neortodoxe – mai ales vineri, zi când începe la Deva Festivalul virşlilor. Aici doream să ajung de fapt.
Ştiaţi că nu există în dicţionar cuvântul virşli? Mi-a atras atenţia asupra acestui fapt actorul Mihai Feier. Găsim o variantă maghiară pe Wikipedia maghiară, dar în fotografia ataşată sunt un fel de cremvurşti, nu ceea ce asociem noi cu virşli. Nici nu ştiu cum să scriu – cu un i sau cu doi? Bine, veţi spune, ce legătură are cu asta Ştefan Ciocan? Păi are, că e destul de critic într-un text din Glasul Hunedoarei, îi sare-n ochi Festivalul virşlilor, care nu ar avea nimic cu Deva, după cum Festivalul berii nu ar avea nimic cu Bradul, specializat pe ţuică. Nu discut de festivaluri ale berii, care sunt prin mai toate oraşele – de fapt, cam tot ce se petrece este un etern festival al berii. Dar virşli nu sunt nicidecum un atribut al Bradului, chiar dacă sunt asociaţi şi cu Bradul. Sunt virşli de Brad, dar şi de Sălaş. Aşa că Deva, pe la jumătatea distanţei dintre Sălaş şi Brad, poate organiza un festival al virşlilor, despre care virşli Cornel Jitaru, cel care deţine drepturile de folosire a denumirii, zice că sunt un produs specific numai şi numai judeţului Hunedoara, că de aici s-a produs migraţia spre alte orizonturi. Virşlul (există oare acest singular?) este deci hunedorean, un brand, iar faptul că Primăria Deva şi Centrul Cultural „Drăgan Muntean” s-au implicat în organizare echivalează cu – să nu vă aşteptaţi să spun patriotism, că nu e patriotism – o intenţie mai veche a organizatorilor de a da o mai mare amploare unei acţiuni care s-a dorit mai generoasă şi care în acest an, prin implicarea a două primării şi a Consiliului Judeţean a depăşit stadiul de pur provincialism.
Virşli aştia mai rezolvă o dilemă. S-a tot întrebat lumea, mai mult sau mai puţin retoric, de ce fără mici la Serbările Devei? Ei bine, atunci fără mici, acum cu virşli, mai echilibrăm balanţa, ne perfecţionăm din mers, încercând să „asortăm” şi momentele artistice cu specificul festivalului – va fi deci folclor şi Mihai Mărgineanu, nu Old Dixieland Band şi Corpul de balet al Teatrului Oleg Danovski din Constanţa. Toate la timpul lor…
Nu voi ocoli nici problema banului public. La Sibiu, implicarea hotărâtă a Primăriei în evenimentele culturale, începând cu 2007, a avut un efect preponderent pozitiv pentru economia locală, aducând bani frumoşi la buget şi ajutând investitorii. Oamenii au nevoie de cultură şi divertisment aşa cum au nevoie şi de fotbal, spre exemplu. Mai avem mult până la a fi la nivelul Sibiului, dar cumva trebuie început. Modul în care sunt cheltuite sumele (considerabil mai mici) este absolut transparent, cu mult mai transparent decât acum vreun an. Majoritatea banilor sunt practic reintroduşi în economia locală, de la ai cărei investitori primăria îşi ia apoi impozitele.
Ceea ce ne rămâne este să asigurăm decenţa şi calitatea manifestărilor – spre a nu deveni toate, în timp, doar festivaluri ale berii. Şi pentru că am rămas dator cu două beri din campania electorală, le asociez şi doi virşli…