Prin presă, tonuri entuziaste cu măsură – avem în judeţul Hunedoara elevi mai deştepţi decât România! În medie… Asta dacă ne luăm după simularea de bacalaureat, că la capacitate a fost dezastru. La bac, ne apropiem de limita de genialitate – cam jumătate ar lua examenul! Cu note de la 5 în sus. Nu ştim câţi ar avea note rezonabile, adică de la 7 în sus. Dar ştim în plus că cei de clasa a XI-a sunt, sau par mai slab pregătiţi decât cei de clasa a XII-a.
Nu sunt deloc adeptul scenaritelor, dar cred că scopul propus a fost atins. Altfel nu se explică aceste rezultate la citirea cărora înalţii responsabili ai învăţământului românesc ar cam trebui să intre în panică. Dacă nu sunt uluiţi, vorba Monalisei, îşi vor aminti cu siguranţă faptul că avem imaginea completă a performanţelor şcolare de acum vreo doi-trei ani, de când cu măsurile eficiente de supraveghere video în timpul examenelor.
S-a întâmplat însă ce se întâmplă de obicei în România – ne-am obişnuit, fiecare supravieţuieşte cum poate. Unii fac trimitere la excepţiile cu olimpicii noştri extraordinari. Care sunt o picătură strălucitoare într-un ocean de mediocritate. Însă în esenţă am remarcat faptul că tratamentul recomandat pentru corectarea rezultatelor sunt analizele de la nivelul şcolilor. La fel ca şi la capacitate – frecţie la un picior de lemn, pentru că vorbim despre rezultate foarte slabe la nivel naţional şi la toate materiile, nu de eşecuri punctuale.
Foarte probabil că măsurile româneşti vor avea în vedere subiecte mai uşoare, să fie şi părinţii fericiţi că au odrasle deştepte. Iar raportările să includă nota de uşor festivism că se putea şi mai rău. În definitiv, părinţii par că nu mai doresc altă fericire decât cea statistică – în fond, la ce bun atâta şcoală? Oricum nu te ajută, ehei, criteriile româneşti nu de şcoală ţin cont, ci de abilitatea de a te descurca. Aici e de discutat, posibilităţile sunt nenumărate şi celor care învaţă (sau mai corect spus, încă mai învaţă…) li se râde în nas. Ei devin noii fraieri sociali, loseri, pentru că sistemul nu de competenţe are nevoie. Mă rog, poarta plecării în străinătate este larg deschisă, fraierii noştri vor deveni excelenţele lor. Evident, universităţile nu vor mai avea studenţi destui. Vor începe derogările – admiteţi-i şi pe cei fără bac, oameni sunt şi ei… Astfel ia naştere noua clasă de experţi români, care ne va conduce, cu siguranţă, spre noi culmi… Oraşele mici şi mijlocii sunt primele afectate – ele pierd competenţe în ritm accelerat. Who cares?
Că tot suntem în Ardeal… La mijlocul secolului al XVIII-lea, cărturari luminaţi au realizat că fără elite românii, ca popor, sunt pierduţi. Aşa că a luat naştere o mişcare numită Şcoala Ardeleană, care a reuşit în timp relativ scurt să tipărească manuale, să ridice şcoli, să pregătească elevi români capabili să devină la rândul lor învăţători, preoţi, profesori, avocaţi, medici. Pentru că doar un popor educat este un popor puternic, capabil să decidă în cunoştinţă de cauză.
Cei ce citesc pe-aici nu de concluzii au nevoie…
