*Foştii acoliţi ai lui Traian Băsescu, uitând de relaţiile foarte apropiate ce le aveau, până nu cu mult timp în urmă, se sfâşie între ei
După ce s-a confruntat, faţă în faţă cu denunţătorii ei din Dosarul „Gala Bute”, încercând să demonteze acuzaţiile aduse de procurorii DNA, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Elena Udrea, aruncă „pisica şpăgii” în curtea lui Vasile Blaga. Până nu demult aceştia erau persoane foarte apropiate de fostul preşedinte Traian Băsescu. La ora actuală, cei în cauză. Foşti membri de vază ai PDL, partid condus în judeţul Hunedoara de un personaj „im-pe-ca-bil”, recte Dorin Gligor. par a nu se mai cunoaşte, după principiul „nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”. Şi nu sunt singurii ex-potocalii care au interese majore în judeţul Hunedoara.
Cu mantinela „Facebook”
Revenind la subiect, Elena Udrea nu îl acuză direct pe Blaga, ci prin intermediul susţinătorilor ei, care au creat pagina de Facebook „Justiţie până la capăt”. Astfel, fostul ministru al MDRT le transmite procurorilor DNA că, dacă vor să se ocupe de finanţarea ilegală a campaniilor electorale, ar trebui să înceapă cu Vasile Blaga, pe numele căruia există deja denunţuri făcute de Gabriel Sandu şi Dorin Cocoş.
Probe-ba, circ-da… Cât cuprinde
Aşa sună una dintre cele mai recente postări de pe pagina creată de susţinătorii Elenei Udrea. „După capre şi cimitire, avocaţi arestaţi pentru că şi-au apărat clienţii, a venit şi rândul „postacilor” de partid să facă deliciul presei ca urmare a talentului de povestitor al DNA. Anchetatorii nu au probe şi aruncă praf în ochi, încercând să mute bătălia din sala de judecată la televizor. Nu există nicio legatură între „postacii” PDL şi „Gala Bute”. Procurorii nu au reuşit să demonstreze că Elena a luat vreun leu din această poveste şi vor să împingă dosarul în altă direcţie. Dacă vor să se ocupe de finanţarea campaniilor electorale, să înceapă cu denunţurile făcute de Gabriel Sandu şi Dorin Cocoş, împotriva liderilor PNL (fost PDL) de astăzi – începând cu Vasile Blaga. Dacă vor să se ocupe de „postaci” să treacă pe la PSD şi PNL, care au în continuare astfel de echipe plătite. Eu cred că justiția trebuie facută pe lege în România şi ca anchetatorii trebuie să se preocupe mai mult de actele procedurale şi să nu se transforme în scenarişti de telenovele televizate pe canalele de ştiri. Elena, nu esti singură!”, se arată în postarea de pe reţeaua de socializare.
Strâns legat de Hunedoara
Blaga, coordonatorul campaniilor electorale prezidenţiale ale lui Traian Băsescu a fost, deputat şi senator al PDL din 1990 încoace şi a deţinut, în mai multe rânduri, funcţii de ministru, la Interne, în Guvernele Tăriceanu şi Boc, şi la Dezvoltare Regională, tot într-un executiv care l-a avut la cârmă pe actualul primar al Clujului. De asemenea, Vasile Blaga a ajuns, pentru câteva luni, al doilea om stat, deţinând funcţia de preşedinte al Senatului. Totodată, Blaga a fost şi preşedinte al PDL, din 2012 până spre sfârşitul anului trecut, când partidul portocaliu a fost „înghiţit” de noul PNL. Actual co-preşedinte al liberalilor a fost considerat unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Traian Băsescu, ruptura dintre cei doi producându-se în urmă cu aproape trei ani, când Vasile Blaga a învins-o, în alegerile interne de partid, pe Elena Udrea, favorita fostului preşedinte. La sfârşitul săptămânii trecute, Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, arestat preventiv în dosarul Microsoft, a făcut un denunţ în faţa procurorilor, în care făcea referiri la Vasile Blaga. Totodată, un denunţ pe numele lui Blaga a făcut şi fostul ministru pedelist al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi el încarcerat în acelaşi dosar. Mai mult, se vehiculează foarte mult şi varianta că un denunţ similar va face şi Gheorghe Ştefan „Pinalti”, fostul primar portocaliu de Piatra Neamţ şi apropiat al Elenei Udrea. În replică, Vasile Blaga a spus că nu are nicio legătură cu dosarul Microsoft şi că nu a fost chemat în faţa procurorilor DNA, dar că este dispus să se prezinte oricând în faţa anchetatorilor pentru a-şi demonstra nevinovăţia.
Cuscrul familiei Rudeanu
Vasile Blaga are o relaţie extrem de apropiată de judeţul Hunedoara, fiica sa, Agathe, fiind măritată cu Ionuţ Rudeanu, fiul preotului Octavian Rudeanu, fost şef la Cultură, între 2001 şi 2005. Numele preotului Rudeanu a fost implicat în cazul furtului „Sabiei de la Boiu”, obiect de patrimoniu care a dispărut de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, procurorii dând rezoluţie de neîncepere a urmăririui penale a acestuia. Ginerele lui Vasile Blaga are o firmă, Axis Corporate Security, înfiinţată în aprile 2009, după căsătoria cu Agathe, în iunie 2008. La scurt timp, tânara firmă a lui Ionuţ Rudeanu, pe când socrul său era ministru la Dezvoltare, iar apoi a trecut la Interne, proaspăta firmă a început să prospere, încheind contracte de securitate în general cu instituţii ale statului, cum ar fi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Compania Naţională a Huilei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara, Primăria municipiului Hunedoara sau Muzeul din Deva. De asemenea, soţii Rudeanu mai deţin o firmă, Axis Emergency, în domeniul medical, care, la rândul său, a încheiat mai multe contracte cu instituţii ale statului, opt dintre acestea fiind în 2012, când „întâiul socru al Hunedoarei” era preşedinte al Senatului.
Nepot de preşedinte
Ionuţ Rudeanu este şi nepotul lui Mihail Rudeanu, ex-preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara între 2000 şi 2004. După ce a pierdut şefia CJ, Mihail Rudeanu a fost debarcat şi din fruntea organizaţiei judeţene a PSD, trecând undeva în eşalonul al doilea. Mai mult, în 2009, în jurul lui Mihail Rudeanu s-a format, în judeţul Hunedoara, „Grupul de susţinere a lui Sorin Oprescu pentru funcţia de preşedinte al României”. Sorin Oprescu nu a intrat în turul al doilea al alegerilor, având cu puţin peste trei la sută din voturi, iar preşedinte a fost reales Traian Băsescu, învingător în faţa lui Mircea Geoană la mai puţin de un procent. Apoi, în 2010, când s-a format UNPR, pentru a-l sprijini pe Traian Băsescu şi PDL, Mihail Rudeanu a devenit liderul judeţean al formaţiunii politice. În prezent, unchiul lui Ionuţ Rudeanu a fost înlocuit la conducerea UNPR Hunedoara de senatorul Haralambie Vochiţoiu, venit din PPDD. Mihail Rudeanu a mai fost subprefect şi director al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi are o relaţie destul de bună, în ciuda celor întâmplate în 2009, cu Mircea Geoană, care încearcă, alături de recent arestatul preventiv Marian Vanghelie şi încă câţiva „dizidenţi” din PSD, să înfiinţeze o nouă platformă social – democrată, după un model UNPR, care, foarte probabil, dacă va avea adepţi suficienţi, se va alătura noului PNL, în a cărui conducere este şi Vasile Blaga, pentru a se asigura o altă majoritate parlamentară. Revenind la Ionuţ Rudeanu, mai trebuie menţionat că acesta este un talentat pilot de curse, având chiar şi clasări pe podiumurile de premiere în Campionatul Naţional de Viteză pe Traseu Montan.
Şi cel mai „tare” patron din judeţ are probleme cu justiţia
Un alt membru de vază al PDL, cu interese majore în judeţul Hunedoara şi perceput ca apropiat al lui Traian Băsescu, este şi Adriean Videanu, acţionarul majoritar de la MARMOSIM Simeria. Acesta, după ce a petrecut câteva zile în arest preventiv, este cercetat, în prezent, sub control judiciar, în dosarul fostei şefe DIICOT, Alina Bica, precum şi în speţa “Romgaz – Interagro”, alături de alte nume cunoscute în viaţa publică. Pe 25 februarie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a ridicat, în mod abuziv, sechestrul aplicat asupra unui număr de 80 acţiuni deţinute de Videanu la SC Titan Mar SA, care valorau 277.000 lei. Sechestrul asupra acţiunilor a fost pus într-un dosar în care Videanu este cercetat de DIICOT, alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. Cu valoarea acţiunilor sechestrate, statul urmărea recuperarea pagubei. Prin ridicarea măsurii asiguratorii însă, Bica l-a ajutat pe Videanu să pună la adăpost acţiunile proaspăt scăpate de sechestru.
Cum a procedat
Videanu şi-a vândut acţiunile tot lui. Astfel a obţinut foloase necuvenite, în valoare de 277.000 de lei, prin înstrăinarea lor. Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri. Conform procurorilor, cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei, Interagro SA, patronată de cel mai sus menţionat, rezultă din referatul procurorilor. “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT. Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, Interagro SA a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale şi s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.
Facilităţi de aproape 100 de milioane de dolari
În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal. În plus, impozitul datorat de SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de aproximativ 19 milioane de dolari. Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale către Interagro reprezintă 51% din totalul care s-au acordat în perioada februarie 2008 – decembrie 2010. Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale
(Carmen Cosman – Preda, Amarildo Szekely)
