Autorităţile judiciare au repatriat din Londra un nou lot de artefacte antice, de 145 monede antice din aur de tip Koson (43-42 BC).
„Monedele au fost indisponibilizate în urma controlului efectuat autoturismului unui inculpat, cetăţean român, la intrarea în tunelul Folkestone, din Marea Britanie. Artefactele urmau a fi transportate la o casă de licitaţie din Germania, spre valorificare. Conform expertizei numismatice efectuate monedele aparţin tezaurelor sustrase, în perioada 2003-2007 din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara – clasat monument istoric pe lista monumentelor UNESCO. Faptele au fost comise de echipe de braconaj arheologic din judeţul Hunedoara, aflate în curs de urmărire sau judecare, pentru sustragerea şi valorificarea ilegală a mai multor tezaure de spirale, scuturi şi monede antice, comise în aceeaşi perioadă.
Ambasada României la Londra, prin Ataşatul de Afaceri Interne, a monitorizat în permanenţă dosarul în parcurgerea etapelor şi a termenelor stabilite de către organele judiciare britanice, până la 06.11.2013, când autorităţile britanice competente au remis monedele mijloace materiale de probă autorităţilor judiciare române, în vederea continuării procesului penal. Piesele urmează a fi depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti„, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
De la declanşarea anchetei, în anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice: 711 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte, depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca.
În cele şase dosare soluţionate până în prezent s-a dispus trimiterea în judecată a 34 inculpaţi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, şantaj, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, spălare de bani etc.
Povestea kosonilor a început în urmă cu aproape 2.000 de ani, în vremea primilor urmaşi la tron ai regelui dac Burebista. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia. Alţi istorici susţin că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi unelitit la uzurparea regelui Burebista. Sau sunt monedele emise în vremea consului Brutus, cel care a uneltit la uzurparea împăratului roman Cezar. Monedele cântăresc în jur de opt grame, sunt monede bătute la cald şi au o figuraţie inspirată după cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Banii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti. În cazul kosonilor, lipsa informaţiilor istorice e acoperită de legendele ţesute în jurul lor.
