Vineri, 28 august, s-au împlint 150 de ani de la inaugurarea căii ferate Simeria – Petroșani. Evenimentul a fost marcat de festivități, atât la Simeria, cât și în Petroșani, cele două „capete de linie” ale vechii căi ferate a cărbunelui. Pe zidurile celor două gări, vechi de peste un secol, au fost dezvelite plăci aniversare didicate sărbătorii.
„În 28 august 1870 a plecat, din Simeria, primul tren spre Petroșani, format dintr-o locomotivă și un vagon. Locomotiva se numea 22 Hațeg și a intrat în Gara Petroșani, la orele prânzului.
A fost primită de oficialitățile miniere și de directorul stației, Ernest Zsifkovits. Multă lume se speria, întreba: ce a venit la noi? Carul cu foc”, informează Dionisie Ardelean, director în cadrul Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER).
Calea ferată Simeria – Petroşani, în lungime de aproape 80 de kilometri, a fost inaugurată în 28 august 1870, fiind una dintre cele 14 linii ferate din Ardeal construite în perioada 1867 – 1873, care însumau peste 1.150 de kilometri. Peste 3.000 de oameni au lucrat la construcția ei, lucrările fiind conduse de societatea ELSÖ ERDÉLYI VASUT R.T. (Prima Cale Ferată din Transilvania), avându-l preşedinte al Consiliul de Administraţie pe contele Otto Chotek și ca proprietari pe fraţii Rotschift din Viena, patroni de concesiuni miniere în Valea Jiului, interesaţi în construirea liniei ferate Arad – Simeria – Alba Iulia şi a ramificaţiei Simeria – Petroşani.
„De la Simeria prin depresiunea Ţării Haţegului în amonte pe malul stâng al râului Strei, era un furnicar de oameni îmbrăcaţi în alb, ţărani iobagi şi urbariali de prin părţile locului îşi îndeplineau obligaţiile de robotă cu mâinile şi carele la construcţia căii ferate aflată în construcţie, relata Tiberiu Svoboda, în volumul „Cărbunele și drumurile sale” (Petroșani, 2009).
Odată cu noua construcţie feroviară, vechile aşezări ale momârlanilor au devenit un adevărat „El Dorado” pentru familiile venite din toate colţurile Imperiului Austro-Ungar şi din Muntenia. Pe lângă satele de munte, populate de crescători de animale au apărut colonii de mineri, români şi străini, atraşi de ofertele de lucru. În următoarele decenii, datorită căii ferate a cărbunelui, orăşelele din Valea Jiului s-au dezvoltat cu repeziciune. Până la începutul secolului XX, alţi 20 de kilometri de cale ferată au fost înfiinţaţi între Petroşani şi Lupeni, la care se adăugau şi sectoarele de cale ferată industrială. În 1948, au fost finalizate lucrările la calea ferată Petroşani – Bumbeşti Livezeni, de circa 33 de kilometri, care străbate Defileul Jiului.
