Se pregăteşte terenul pentru ca 50 de zimbri să trăiască în libertate prin pădurile din satul Poieni, comuna Densuş. Proiectul este în derulare, iar primele exemplare vor sosi în judeţul Hunedoara în primăvara anului viitor
Organizaţia WWF, împreună cu Rewilding Europe au reuşit să obţină finanţare pentru un nou proiect, prin care să redea zimbrilor viaţa în sălbăticie, în zona satului Poeni, comuna Densuș.
Repopularea Ţării Haţegului cu zimbri în libertate, după modelul de la Armeniş, din judeţul Caraş-Severin, se va face pe o suprafaţă de 122 de hectare de teren, unde vor fi aduşi 50 de zimbri într-o perioadă de cinci ani. Reprezentanţii celor două asociaţii au solicitat de la Comisia Europeană o finanţare în valoare de aproximativ două milioane de euro pentru acest proiect de readucere a zimbrului în libertate.
Întoarcerea în sălbăticie
Alexandru Bulacu, cel care se ocupă de implementarea proiectului în zonă, spune că primele exemplare vor ajunge în România anul viitor, în mai-iunie. „Pentru început, vom construi un ţarc de aclimatizare şi carantină. Aşa prevede legea, pentru că zimbrii fac parte dintr-un lanţ de comerţ intra-comunitar. Apoi, zimbrii vor avea la dispoziţie o zonă mult mai mare de resălbăticire, de readaptare la zone mari, cu contact uman redus spre deloc. Abia după aceea, minim câteva luni, până la un an, zimbrii vor fi eliberaţi în mediul natural, dar vor rămâne în monitorizarea noastră, ca de altfel toate formele de viaţă sălbatică din zonă. Pentru că ar fi păcat să ne limităm doar la zimbrii, dacă tot avem instrumentele necesare”, a explicat Bulacu.
Prevenirea conflictelor om-zimbru
Reprezentantul organizaţiei WWF România spune că revenirea zimbrilor în mediul natural nu va produce deranj locuitorilor din Densuş. „Există un program de prevenire şi combatere a unor posibile conflicte. Zimbrii vin din rezervaţie, unde au fost învăţaţi să-şi primească hrana şi au descoperit că-i mai uşor aşa, decât să şi-o procure prin pseudo-migraţii, prin migraţiile lor scurte de la o păşune la alta. Spre exemplu, vom lua garduri electrice care să protejeze culturile. Programul este destul de amplu. Este trasată o graniţă virtuală, iar rangerii sunt alertaţi de fiecare dată când zimbrii le depăşesc. Rangerii vor încerca să-i îndepărteze de zonele cu populaţie. Ideea este să nu apară conflicte, ci oportunităţi de afaceri pentru localnici”, a mai spus Alexandru Bulacu.
Greu în parteneriat cu primăriile
Primarul comunei Densuş, Traian Bugari, nu ştia de acest proiect decât din auzite. „Deocamdată, la noi nu au venit nimeni cu astfel de propuneri, dar am auzit vorbindu-se că vor fi lăsaţi zimbri în libertate pe pământurile satului Poieni”, a spus primarul.
„Nu prea ştiu (cei din administraţia publică locală, n.r.), fiindcă este foarte greu să ai parteneriat cu primăriile în astfel de proiecte. Cei care s-au oferit să fie parteneri sunt persoane fizice, proprietari de terenuri. Vom avea legătură şi cu Primăria Densuş, fiindcă noi, de fiecare dată, ne dorim să ajutăm comunitatea locală, să le oferim oportunităţi de afaceri legate de turism, turism legat tocmai de prezenţa zimbrilor în zonă”, a spus Alexandru Bulacu.
Repopularea munţilor din România cu turme de zimbri este un proiect implementat de WWF România în parteneriat cu Rewilding Europe. Primul pas al acestui program a reprezentat crearea unui cadru semi-sălbatic în Rezervaţia Armeniș, din Munţii Țarcu, judeţul Caraş-Severin. La Armeniș se află aproximativ 30 de zimbri.
