Miercuri, 9 septembrie 2015, de la ora 11.00, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu Primăria Comunei Balşa şi Asociaţia „Pro Corvina”, organizează Ziua porţilor deschise pe şantierul arheologic „Ardeu – Cetăţuie”.
În situl arheologic din comuna hunedoreană Balşa, vizitatorii vor putea vedea cum arată şantierul arheologic situat pe culmea dealului Cetăţuie. Acolo vor fi prezentate unităţile de cercetare investigate în campania din acest an, în special construcţia monumentală din incinta fortificaţiei, stadiul general al cercetării sitului, precum şi istoria locului.
Conform datelor oficiale, şantierul de la „Ardeu – Cetăţuie” este organizat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva, pe şantier participând voluntari recrutaţi de către Asociaţia „Pro Corvina”, precum şi studenţi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Viena.
O cetate dacică mai puţin cunoscută
Cetăţuia-Ardeu este unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara. Este vorba despre situl unei cetăţi dacice unde, prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2010, au fost identificate elemente ale fortificaţiei, urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă”, precum şi ale unui atelier. Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î.Hr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al doilea.
Pe Dealul Judelui şi pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia. Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.Din Evul Mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.Nici un fel de sursă documentară scrisă medievală nu se referă la această cetate. Exegeza istoriografică nu a cunoscut acest obiectiv şi, drept urmare, nu l-a implicat în vreun scenariu de interpretare.
