Munţii Metaliferi se numără printre regiunile cele mai bogate în resurse naturale din România. Până la mijlocul anilor 2000, toate exploatările din zonă şi-au încetat activitatea: costurile mari de producţie, tehnologiile învechite şi mai puţin performante, lipsa potenţialului economic la vremea respectivă şi epuizarea zăcămintelor s-au numărat printre motivele care au dus la închiderea unităţilor miniere şi la disponibilizarea a mii de salariaţi.
Mai multe zăcăminte din Munţii Metaliferi au fost reevaluate în ultimii ani, iar rezultatele explorărilor geologice şi geofizice au arătat potenţialul economic al acestora. Astfel, după aproape două decenii, în judeţul Hunedoara, ar putea fi deschise noi exploatări miniere. Două licenţe de exploatare acordate de Agenţia Naţională a Resurselor Minerale sunt active în prezent, pentru zona Munţilor Metaliferi. Societatea Samax (subsidiară a companiei canadiene Euro Sun) deţine licenţa de exploatare a minereurilor de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, iar compania Deva Gold a obţinut licenţa de exploatare a minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej. Investiţiile plănuite în noile centre miniere au fost contestate de-a lungul timpului de organizaţii care militează pentru protecţia mediului.
În 23 martie, compania Euro Sun a anunţat că a finalizat studiul de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur-Cupru din Valea Rovinei, o etapă înaintea începerii carierelor de suprafaţă Colnic şi Rovina, urmate de înfiinţarea unei exploatri subterane, la Valea Gârzii – Cireşata. Perimetrul este situat în Munţii Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Arătau reprezentanţii companiei miniere. De aici, anual, ar urma să fie extrase peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare. Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6 la sută pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru. Durata de concesiune ar putea fi prelungită ulterior, pe durate succesive de cinci ani, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
În zona Certej, unde minele de aur şi argint au fost închise la mijlocul anilor 2000, societatea Deva Gold SA a iniţiat din 2010 demersurile pentru deschiderea uneu exploatări a minereurilor auro-argintifere. Palnurile vizau extragerea, în 16 ani de exploatare, a circa 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint, valoarea zăcământului fiind estimată la aproape două miliarde de euro. Proiectul a fost contestat de mai multe organizaţii de mediu, iar în 2021, magistraţii au anulat atât Planul Urbanistic Zonal emis în 2010 de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus, cât şi Avizul de mediu emis în 2010 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiş (ARPM Timiş), ca urmare a unei proceduri care a durat aproximativ trei ani.
