Ștefan Gros are 100 de ani păstorește o turmă de oi, în Valea Jiului, și muncește ca în tinerețe. „Nu mă doare nimic. Mănânc orice, dorm toată noaptea. Mai beau, din când în când, și câte un pahar de vin. La etatea mea, eu zic că îi bine. Picioarele nu mă dor, doar pasul s-o mai înmuiat”, spune ciobanul, angajat cu carte de muncă la stâna din Straja.
Anul trecut a fost recompensat de autoritățile din județul Hunedoara cu o diplomă de excelență, fiind considerat „un model de putere de muncă, de caracter şi un exemplu pentru comunitate”. Zilele trecute, la împlinirea vârstei centenarului, ciobanul cu carte de muncă a fost recompensat cu câteva săptămâni de concediu. „Este încă în putere și se ține bine. A primit concediu și se va întoarce la muncă în luna ianuarie”, a declarat Emil Părău, omul de afaceri din Valea Jiului care îi este patron.
Ştefan Gros locuieşte în satul Vâlcelele Bune de pe Valea Streiului şi se ocupă cu păstoritul de peste 80 de ani. A povestit că de-a lungul vieţii sale a trăit o mulţime de experienţe ieşite din comun. Turmele pe care le-a avut în grijă şi cu care a cutreierat munţii i-au fost atacate deseori de animale sălbatice, iar o dată s-a luptat cu un urs care luase o oaie din stână. A fost la un pas de moarte, după ce animalul sălbatic l-a apucat şi l-a aruncat prin cetina unui brad, însă câinii săi i-au sărit în ajutor şi au alungat ursul. „Numai de dragul oilor mi-a lungit Dumnezeu anii de viaţă. Nu mă simt deloc bătrân”, relata ciobanul, care din 2008 este angajat cu carte de muncă și, tot de atunci, deține „titlul” de cel mai vârstnic salariat.
Ştefan Gros provine dintr-o familie longevivã, tatãl lui a trãit pânã la 103 ani si un bunic de-al sãu a trecut de 107 ani.
