În timp ce autorităţile române cheltuiesc sume importante pentru repatrierea obiectelor de patrimoniu de peste hotare, inclusiv a monedelor dacice din aur cunoscute drept kosoni, aceştia continuă să fie tranzacţionaţi electronic, la vedere. Ilegal, după cum au spus nu o dată oamenii legii, însă comerţul este încă profitabil.
Doar două zile mai sunt până la încheierea licitaţiei de pe e-bay unde o persoană a scos la vânzare un koson datat 45BC. O monedă extrem de preţioasă, mai ales pentru patrimoniul nostru naţional şi care se află încă la mare căutare pe piaţa colecţionarilor externi, fie ea şi piaţa neagră. Licitaţia pentru moneda dacică din aur a pornit de la suma de 1.250 USD, iar vânzătorul atenţionează că „nu se poate expedia în România”. Şi nu degeaba. La noi în ţară, oamenii legii fac eforturi aproape disperate pentru recuperarea obiectelor de patrimoniu dispărute peste graniţă. Sunt sute, dacă nu mii, de monede date în urmărire naţională şi internaţională după ce au dispărut din siturile arheologice. Iar de multe ori răscumpărarea lor înseamnă găuri importante în bugetul statului, în condiţiile în care cumpărătorii se dovedesc a fi de bună credinţă şi trebuie despăgubiţi.
Sute de kosoni repatriaţi în 8 ani
Numai în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile judiciare româneşti anunţau au repatriat, din Londra, un nou lot de artefacte antice, de 145 monede antice din aur de tip Koson (43-42 BC). Monedele au fost indisponibilizate în urma controlului efectuat autoturismului unui inculpat, cetăţean român, la intrarea în tunelul Folkestone, din Marea Britanie. Artefactele urmau a fi transportate la o casă de licitaţie din Germania, spre valorificare.
Din anul 2005 şi până la finele lui 2013, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice, printre care 711 monede Koson din aur şi 13 brăţări dacice din aur. În cele şase dosare soluţionate până în prezent s-a dispus trimiterea în judecată a 34 inculpaţi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, şantaj, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, spălare de bani etc.
Povestea kosonilor a început în urmă cu aproape 2.000 de ani, în vremea primilor urmaşi la tron ai regelui dac Burebista. Potrivit unor istorici, monedele din aur descoperite în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei au fost bătute în Macedonia. Alţi istorici susţin, însă, că monedele din aur ar fi fost emise în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), cel care ar fi uneltit la uzurparea regelui Burebista, ori că sunt monedele emise în vremea consului Brutus, cel care a uneltit la uzurparea împăratului roman Cezar. Monedele cântăresc în jur de opt grame, sunt monede bătute la cald şi au o figuraţie inspirată după cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut.
