Liliecii de la Peştera Bolii, un monument al naturii pus în valoare de o asociaţie ecologistă din Petroşani, nu mai împiedică organizarea concertelor care atrag zeci de turişti. Imre Szuhanek, custodele peşterii, spune, mai în glumă, mai în serios, că liliecii au înţeles birocraţia din România şi au decis să colaboreze cu organizatorii manifestărilor artistice.
După ce ani în şir reprezentanţii Parcului Naţional Cioclovina – Grădiştea Muncelului, pe teritoriul căruia se află Peştera Bolii, s-au opus organizării de concerte în peşteră, pe motiv că ar afecta coloniile de lilieci care îşi au habitatul aici, acum lucrurile s-au rezolvat. Imre Szuhanek, custodele Peşterii Bolii, care este şi reprezentantul Asociaţiei Ecologiste PetroAqua din Petroşani, spune – mai în glumă, mai în serios – că au avut un sprijin neaşteptat chiar din partea liliecilor ce trăiesc în peşteră. „Probabil liliecii au înţeles birocraţia asta românească şi în momentul de faţă sunt foarte bine, dar se ascund de noi. Faţă de locul normal unde aveau ei perioada de hibernare s-au retras în cavităţile superioare. Există coloniile, iar acea comisie de evaluare de la Bucureşti care a venit a găsit că totul este în ordine. Sperăm că se vor înmulţi şi ne vor şi susţine”, a declarat Imre Szuhanek. De fapt, la peştera de lângă Petroşani a venit o comisie de experţi, condusă chiar de profesorul Cristian Goran, cercetător Stiinţific Gr.I – Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă”, care a analizat situaţia la faţa locului şi a dat undă verde pentru organizarea de manifestări cultural – artistice în Peştera Bolii.
O agendă plină de concerte
Probleme mai sunt, dar de cu totul altă natură, iar cei de la PetroAqua spun că le vor rezolva cu ajutorul Primăriei Petroşani şi al Consiliului Judeţean Hunedoara, care se implică direct. “Am fost sfătuiţi să plătim o comisie de experţi din Bucureşti, condusă de profesorul Goran care a venit, a evaluat din punct de vedere biologic, biospeologic, geologic. Au analizat, s-a dat ok-ul, au considerat că totul este în regulă.
Mai sunt probleme, dar de altă natură. Dorim să facem un sistem de sonorizare, dorim să avem un fond muzical, o traducere în limba engleză pentru turiştii străini care vizitează Peştera Bolii, un sistem de iluminat mai performant decât ce avem acum”, a mai spus Imre Szuhanek.
Şi, pentru că tot vorbeam despre manifestările cultural – artistice de la Peştera Bolii, custodele monumentului naturii spune că agenda este plină pentru următoarea perioadă: „Organizăm concerte în peşteră. Acum, în data de 17 mai, este concertul a-capella, la sfârşitul lunii mai este un eveniment mai deosebit, dar nu este public. De la un congres medical internaţional organizat la Timişoara va veni un grup de vizitatori, care doresc şi un fel de concert, aşa că va veni şi o mică orchestră de muzică baroc. După aceea va fi organizat un concert al Sargeţia din Deva, alt concert cu copiii de la Liceul de Arte, care vor veni şi cu delegaţia chineză ce va veni în România”.
Monumentul de lângă Petroşani
Peştera Bolii este declarată rezervaţie naturală, intrarea fiind făcută pe sub o arcadă ce are înălţimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se găseşte la numai 150 de metri de drumul naţional Petroşani – Haţeg. Suprafaţa peşterii este de 10 ha, iar în interiorul ei s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. Aici su fost identificate două specii de lilieci. Practic, peștera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la baza și 10 m înălțime. Galeria principală a peșterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevarate săli spațioase. Formațiuni de scurgere apar în locurile înalte și pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboară doar 3 metri. Încă din perioada interbelică, în cea mai mare sală a peșterii au fost organizate concerte muzicale. Sala a fost denumită Sala de concert și dans ca urmare a acusticii deosebite. Prin anii ´60 peștera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peștera a fost abandonată până când speologii locali de la Asociația PETRO-AQUA, au trecut la ecologizarea şi reamenajarea ei. Au fost montate podețe care ușurează parcurgerea întregului gol subteran fără pericol, au fost amenajat iluminatul, iar sala de concert şi dans şi-a redobândit utilitatea.
