Cinci tineri deveni au ales ca mod de relaxare şi distracţie, salturi ameţitoare, flipurile spectaculoase şi tot ceea ce ţine de ani buni de antrenament şi autodisciplină, pentru a lăsa audienţa fără glas
Pe lângă mobilitate şi flexibilitate, adrenalina, curajul, dar şi concentrarea sunt ingredientele de bază cu care traceurii din Deva se mobilizează când “zboară” dintr-un punct în altul. Sub formă de fugă, sărituri, căţărări, dar şi tehnici mai complexe, tinerii par a sfida în unele momente gravitaţia. Cătălin Vlasin, Alex Alexoiu, Alexandru Leu, Traian Ilică şi Paul Lucaniuc şi-au depăşit limitele fizice şi psihice, făcând faţă oricărei provocări.
Un alt mod de viaţă
Deşi este un mod de a face mişcare, fiecare dintre cei cinci prieteni, care practică de ani buni acest tip de antrenamente, îl consideră mai degrabă o artă şi un mod de viaţă. Îi ajută să se relaxeze şi să privească lucrurile din altă perspectivă. Parkour este o disciplină, un tip de mişcare care ajută practicantul să treacă peste orice obstacol prin găsirea celui mai eficient şi mai rapid mod de a ajunge din punctul A în punctul B folosind doar mijloacele propriului corp. Totul se concentrează pe mişcarea eficientă, neîntreruptă înainte, peste, pe sub, în jurul şi prin obstacole (naturale şi artificiale), într-un anume mediu înconjurător. Scopul parkour-ului este ca practicantul să-şi adapteze mişcarea la orice obstacol din calea sa. Traceurii sunt persoanele care au trecut deja printr-un proces de antrenament şi au experienţa dar şi capacitatea să execute mişcările şi săriturile care compun Parkour-ul.
https://www.youtube.com/watch?v=m_PHsupTlfI
Antrenamente riscante
https://www.youtube.com/watch?v=6dsnlMB7phc
Din nefericire, nu există terenuri specializate unde tinerii să se antreneze, fără frica de a se accidenta serios, dar ăsta nu este un obstacol care să stea în calea unor băieţi curajoşi şi ambiţioşi. Ruinele de la fostul liceu de Construcţii, terenul de sport de la Traian sau ruinele Astoriei sunt doar căteva dintre locurile unde traceurii se întâlnesc pentru a se antrena pentru viitoarele cascadorii.
“Dăm flip-uri oriunde!”
Este suficient să îi priveşti “în acţiune” pe cei cinci tineri de vârste şi de la licee diferite, pentru a înţelege pasiunea ce îi leagă, prin ceea ce fac. Cei mai mari, se antrenează de cel puţin şase, şapte ani pe când cel mai tânăr traceur număra doar trei ani de execiţii. Iar în Parkour, elementele de bază sunt cele mai importante mişcări, după care în funcţie de imaginaţia fiecăruia începe variaţia şi flipurile spectaculoase. “După ce înveţi baza, trebuie să te antrenezi o perioadă “la sol”, pentru a fi sigur pe tine când execuţi acelaşi tip de mişcări în aer”, spune Cătălin, cel mai experimentat traceur devean. Tinerii chiar îşi amintesc că după ce au învăţat mare parte din elementele de bază, o perioadă s-au antrenat la o groapă cu rumeguş, unde chiar dacă cădeau, nu se loveau. Ei chiar susţin că în Parkour, trebuie să înveţi cum să cazi sau să te rostogoleşti, după caz, pentru a rezulta chiar şi de aici, ceva spectaculos. În schimb, câteva momente de neatenţie se pot lăsa cu oase rupte, în cel mai bun caz.
https://www.youtube.com/watch?v=CVgFRT6oA1E
Fiecare mişcare este gândită în prealabil, mai ales în cazul săriturilor foarte riscante. Deşi nu pare nimic premeditat în spatele salturilor spectaculoase, stau ore de muncă şi concentrare. Pe care, cei cinci traceuri din Deva le fac pur şi simplu din pasiune şi plăcere.
[box type=”info”]
“Pentru mine, Parkour pe lângă un sport, este şi o artă. Este una dintre cele mai mari realizări ale mele din ultimii ani. M-am depăşit pe mine fizic, psihic, mi-am făcut foarte mulţi prieteni noi, pot să spun că m-am dezvoltat foarte mult cu ajutorul Parkour-ului”, Cătălin Vlasin, 19 ani, student la Facultatea de Inginerie Hunedoaral[/box]
[box type=”info”]
„Tot ceea ce ţine de Parkour este mental. Dacă reuşeşti să îţi depăşeşti frica, atunci poţi să realizezi orice. Nu poţi să îţi dai seama câte poate să facă corpul tău, până nu încerci. Şi eu am rămas uimit să văd progresul meu după vreo trei ani. Pot acum să fac chestii pe care înainte le vedeam doar prin videoclipuri, chiar mai sus de atât”, Alexandru Leu, 18 ani, elev la Liceul “Sabin Drăgoi”[/box]
[box type=”info”]
„Pentru mine Parkour-ul este un mod de a mă exprima. Când ies afară, mă mişc în ce mod vreau eu, încerc lucruri noi, pe lângă faptul că m-a ajutat să îmi depăşesc anumite limite psihice şi fizice. De exemplu, mi-am depăşit frica de înălţime şi m-a ajutat să îmi dezvolt anumite instincte. Consider că m-a ajutat foarte mult, face parte din dezvoltarea mea”, Alex Alexoiu, 18 ani, Liceul Teoretic “Traian”[/box]
[box type=”info”]
„Pentru mine Parkour-ul este un mod de viaţă, un mod în care mă pot exprima. Nu fac de foarte mult timp parkour, dar am învăţat destule chestii, în cei trei, patru ani”, Traian Ilică, 15 ani, Liceul Tehnic Grigore Moisil[/box]
