Direcţia Silvică Hunedoara pregăteşte sare pentru vânatul din pădurile hunedorene, ce va fi distribuită în funcţie de necesităţi.
În total, pentru pădurile de pe raza celor 8 ocoale silvice este nevoie de 20.000 de kilograme de sare grunjoasă, ce va fi distribuită în funcţie de speciile de vânat şi numărul exemplarelor din păduri, pentru care Direcţia Silvică alocă 12.000 de lei.
Astfel, pentru Ocolul Silvic Baia de Criş este nevoie de 1500 kg, pentru Ocolul Silvic Dobra- 3000 kg, la Ocolul Silvic Grădişte vor ajunge 1500 kg, la Ocolul Silvic Ilia – 1500 kg, Ocolul Silvic Lupeni – 2500 kg,Ocolul Silvic Petroşani – 3000 kg,Ocolul Silvic Pui – 4000 kg, în timp ce pentru Ocolul Silvic Retezat sunt repartizate 3000 de kilograme de sare. Potrivit pădurarilor, sarea are un rol extrem de mare pentru organism.
De ce este importantă sarea pentru animale
Sărurile intră în componenta şi funcţionarea celulelor şi ţesuturilor, în special osos, în lichidele corporale, participă la sinteza enzimelor şi hormonilor – substanţe indispensabile pentru asigurarea funcţiilor vitale şi sănătăţii animalelor, participă la reglarea presiunii osmotice, condiţionează concentraţia ionilor şi menţin pH-ul compatibil cu viaţa; au o semnificaţie deosebită în procesele de digestie, respectiv în comportamentul microsimbiontilor rumenal, în metabolismul şi absorbţia substanţelor nutritive în organism; intensifică procesele oxidative prin vehicularea oxigenului dar influenţează şi creşterea şi dezvoltarea organismului, funcţia şi reproducţia, producţiile economice şi starea de sănătate la animale; asigură rezistenta la eforturi. Cerinţele animalelor în sare grunjoasă variază în funcţie de specie, vârstă, greutate corporală, nivel de producţie, structura şi compoziţia raţiei, anotimp, temperatura mediului, intensitatea efortului , starea fiziologică şi de sănătate a animalelor. Cerinţele de hrană sunt mai mari la ierbivore (faţă de omnivore şi graimivore), la animale adulte, la cele cu greutate corporală mare şi nivel productiv ridicat, în cazul raţiilor care au în structura lor nutreţuri sărace în sodiu şi clor, în anotimpul verii, când temperaturile sunt ridicate, la femele în lactaţie şi în special în prima parte a acestora, la animalele care depun eforturi fizice mari sau care sunt bolnave de diaree prelungită.
Cantităţile sunt bine stabilite
În general, normele de sare (grame/cap/zi) pe specii sunt următoarele: căprior 2-10 g, mistreţ 5-10 g, la vânat cu pene 0,15-0,30% din structura nutreţului combinat, iar la iepuri 0,20%. Sarea se foloseşte sub formă de bulgari sau brichete de lins, măcinata sau în soluţie apoasă. Sub formă de bulgari se dă la cervide, în forma măcinată se administrează în amestec cu alte săruri minerale sau cu nutreţuri concentrate la toate speciile, cu precădere însă la mistreţi, iepuri şi vânat cu pene. Soluţia apoasă se utilizează la prepararea nutreţurilor grosiere, cărora le îmbunătăţeşte gustul, digetibilitatea şi consumabilitatea. Lucrătorii silvici mai spun că absenţa pe o durată mai mare a sării grunjoase din hrana animalelor duce la moartea lor, aşa că sarea grunjoasă este indispensabilă în hrana animalelor.
