Reprezentanţii Parcului Naţional Retezat au răspuns acuzațiilor unor organizații neguvernamentale și articolelor despre Parcul Naţional Retezat, preluate de nenumărate publicaţii on-line, pe care le consideră dezinformări şi minciuni.
„În fiecare an se redistribuie ştiri false despre Parcul Naţional Retezat: România a pierdut Parcul Naţional Retezat, ultima pădure virgină a Europei; Defrişări masive în Parcul Naţional Retezat; Austriecii de la Holzindustrie au cumpărat Parcul Naţional Retezat, tăierile au început; Parcul Naţional Retezat a fost defrişat şi transformat în păşune şamd. Dacă vreţi să aflaţi adevărul, va invităm să veniţi în parc că să vedeţi cu ochii dumneavoastră”, informează Parcul Naţional Retezat.
Iată câteva dintre explicaţiile oferite:
Parcul Naţional Retezat este administrat legal, susţin reprezentanţii rezervaţiei. „Administrarea PNR se face legal, pe baza unui contract de administrare si a unui plan de management aprobat. Un plan de management aprobat are valabilitate până la aprobarea unui nou plan de management”, informează retezat.ro.
Firma Holzindustrie Schweighofer nu a cumpărat Parcul Naţional Retezat, informează retezat.ro. „De reţinut: multe zone din masivele Retezat si Godeanu nu sunt în Parc. Niciun metru pătrat din Parcul Naţional Retezat nu aparţine firmei Holzindustrie Schweighofer”, mai precizează administraţia rezervaţiei. Aproape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de 38.138 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română.
„Există păduri multe, frumoase şi neatinse. Sunt ocrotite în zona de protecţie strictă şi în zonele de protecţie integrală. Aici nu se taie nimic, nici măcar arborii morţi”, informează Parcul Naţional Retezat. În zonele tampon sunt permise tăierile de arbori în anumite condiţii clar stabilite de lege. Nicăieri în Parc nu sunt permise defrişările. „Tehnic, defrişare e când tai pădurea de pe o anumită suprafaţă şi în locul ei construieşti ceva (şosea, stadion, oraş, etc) sau dai altă întrebuinţare terenului (îi schimbi folosinţa scoţându-l din fondul forestier). În Parc nu se permite aşa ceva. În zonele tampon, în parcelele unde e permisă tăierea pădurii, va fi tot pădure şi în viitor. Ori se regenerează natural, ori se împădureşte prin plantări făcute de administratorii fondului forestier. De exemplu, în zona tampon, pe Râu Şes, unde s-au făcut tăieri de arbori, pădurea a inceput sa creasca prin regenerare naturala combinata cu împăduriri făcute de către Ocolul Silvic Retezat”, arată administratorii parcului.
România nu a pierdut Parcul Retezat, „ultima pădure virgină din Europa”, mai informează reprezentanţii rezervaţiei, răspunzâna astfel nenumăratelor articole pe această temă. „România nu a pierdut Parcul Naţional Retezat. Cine scrie altceva, ori nu ştie, ori dezinformează cu bună ştinţă, ca să creeze confuzie şi îngrijorare. Parcul Retezat nu găzduieşte ”ultima pădure virgină din Europa”, nici măcar din România, unde există păduri virgine în mai multe zone ale ţării. Şi în Retezat există câteva păduri naturale – asemănătoare pădurilor virgine, bine conservate. Nu au dispărut şi nu au fost tăiate de nimeni, nici de ”ţapinari cu drujbe”, nici de ”mafia pădurilor”cum se scrie pe unele site-uri. Parcul acoperă o suprafaţă totală de 38.138 ha (gol alpin+păduri), iar în Europa există 322.000 ha paduri virgine (sursa WWF)”, informează retezat.ro.
