Cu terasă amenajată, câini cu codiţe jucăuşe, pereţi şi uşi pictate manual te întâmpină locul de cazare, gândit de doi tineri cu idei din municipiul de la poalele Cetăţii. Deşi cei mai mulţi vizitatori sunt străini şi românii au început să „guste” acest mod de face turism
Spre deosebire de oraşele mai mari, Deva nu are în acest moment decât un singur hostel, care îşi întâmpină oaspeţii cu un aer boem, care aminteşte oarecum de farmecul anilor ’70. Amenajat într-o veche clădire din centrul vechi al oraşului, cu un strop de imaginaţie, multă muncă şi investiţii cu „ţărâita”, „Undeva Ceva” s-a transformat în loc de cazare, în special pentru străinii care tranzitează judeţul. Clienţi fideli mai sunt artiştii, parapantiştii, dar şi cercetaşii. Găsesc aici oameni deschişi, aceleaşi principii ca şi „afară” şi, un loc în care să te simţi bine, la preţ redus.
Cu 10 euro pe noapte turistul beneficiază de un pat confortabil, living, baie şi bucătărie ca acasă şi mai are şi posibilitatea să se împrietenească cu oameni care împărtăşesc pasiunea pentru natură, aventură sau călătorii în toată lumea, la buget redus. Unde mai pui că e deschis non-stop pentru orice drumeţ obosit.
Pornit de la ideea de a locui la comun
Ideea amenajării unui hostel aparţine unui tânăr devean, Adrian Nicoară şi prietenei lui, Ioana Mag, care au văzut atât oportunitatea de a întâlni oameni noi din culturi şi rase diferite, cât şi o posibilitate de promovare a judeţului, în acest mod. „La mine acasă oricum era lume în permanenţă, îmi place ideea de a locui la comun şi atunci m-am gândit la posibilitatea amenajării unui hostel aici, în Deva. A locui la hostel este mai personal, cu deschidere spre cultura locală, este vorba de comunicare, de oameni care ajung să se cunoscă în acest fel. Ei cunosc întâi zona prin perspectiva localnicilor, zonele pe care le pot vizita, faţă de o sursă publică, cum ar fi Internetul”, spune tânărul. Deşi deschis abia în luna aprilie deja zeci de străini au călcat pragul hostelului, pentru cazare. De la tineri de 16 ani, la familii cu copii, chiar şi călători în vârstă de 70 de ani. Spre deosebire de noi, atât europenii cât şi americanii sunt foarte deschişi faţă de acest mod de cazare şi dormitul la comun. Şi despre fiecare vizitator, Adrian are câte o poveste de împărtăşit. Despre irlandezii care mergeau spre Mongolia cu un scop caritabil, londonezul care voia să ajungă în China pe jos până în luna noiembrie, sau tânăra din Noua Zeelandă care voia să ajungă la satul ecologic de la Lunca Cernii.
Au realizat totul singuri
Casa care adăposteşte ineditul hostel este luată în chirie pe o perioadă mai lungă, iar absolut totul, în afară de instalaţia sanitară sau cea electrică este realizată de cei doi tineri, uneori şi cu ajutorul prietenilor. „Este un spaţiu primitor, dar cred că va mai dura cel puţin trei ani până să fie în totalitate gata, cu tot cu finisaje. Am început lucrările în urmă cu un an, iar acum avem gata trei camere de cazare, din care două cu trecere şi o cameră privată, plus livingul, bucătăria şi baia. Acum lucrăm la partea a doua a casei unde vom mai amenaja două dormitoare mai mari, în jur de încă 18 locuri şi încă o baie. Trebuie de asemenea să amenajăm curtea, să plantăm gazon şi să asigurăm parcarea pentru maşini”, povesteşte Adrian.
Din materiale reciclate şi bani puţini
De profesie designer grafic, tânărul afacerist a încercat să dea fiecarei camere câte un element decorativ distinct, care să o scoată din anonimat. Uşile sunt pictate, în baie este faianţă colorată care face un joc interesant pe pereţii de la duş, iar pereţii casei sunt decoraţi cu picturi, desene înrămate sau obiecte artizanale. „Am început cu puţin şi acum înaintăm pas cu pas. Aproape toate materialele cu care am amenajat prima parte a casei sunt reciclabile, tocmai de aceea merge totul mai încet. Nu avem bani să investim, iar aşa este mai interesant, mai creativ şi mai original. De exemplu, pereţii i-am pictat cu vopsele pe bază de făină, după o reţetă luată de pe Internet. Poţi să dai pereţilor textura pe care o doreşti, este şi mai ieftin şi mai eco”, mai spune artistul.
Deşi din design grafic se câştigă bani frumoşi şi a lucrat o perioadă şi pe „dincolo”, deveanul s-a întors acasă, şi a decis să fie propriul lui patron. Mai colaborează cu firme de profil la unele proiecte, care consideră că i se potrivesc şi pentru a mai face rost de finanţare pentru amenajarea casei.
Nu duc lipsă de clienţi
Promovarea hostelurilor se face on-line, prin viu grai sau se merge pe recomandări. Proprietarii de hosteluri din diverse oraşe ale ţării se recomandă unul pe altul, în funcţie de oraşul în care vrea să poposescă vizitatorul. Rezervarea se poate face şi on-line, la telefon sau direct la faţa locului.„Eu cred că în câţiva ani, hostelul va fi o formă de succes în domeniu, chiar dacă se adresează doar unei nişe de călători mai deschişi. Numărul de clienţi pe care i-am avut într-un timp atât de scurt ne-a demonstrat că într-adevăr străinii, mai ales cei mai tineri, au un adevărat cult al hostelurilor”, mai adaugă tânărul investitor.
Ce este un hostel
Un hostel, cunoscut şi ca hotel pentru tineret, este o unitate de cazare pentru turiştii cu buget restrâns, în general tineret, având dormitoare şi băi comune. Acest tip de turism oferă cazarea în dormitoare comune cu mai multe paturi simple sau paturi etajate, cu plata per pat ocupat. Specific hostel-urilor este cazarea în dormitoare comune cu mai multe paturi. Servicii caracteristice hostel-urilor sunt posibilitatea de gătire şi păstrare a hranei în bucătării comune, complet echipate, accesul la maşini de spălat şi uscat rufe, internet, recepţie 24h, activităţi de socializare şi autogospodărire. (wikipedia.ro)
