Mai multe imagini publicate de administraţia Parcului Naţional Retezat arată la ce pericole se expun turiştii care se aventurează pe drumul de la Lacul Gura Apelor spre Poiana Pelegii. Consiliul Judeţean Hunedoara a luat măsura închiderii traseului prin munţi, de aproape 20 de kilometri, din cauza riscului de prăbuşire în unele zone.
„Ne ţinem de promisiunea de a vă arăta prin imagini, surparea apărută pe o porţiune a drumului judeţean care leagă barajul Gura Apelor de Subrotunda. Văzând imaginile, vă puteţi face o părere despre parcurgerea acestei zone. Noi am ajuns cu maşina până la Gura Bucurei (Poiana Pelegii), mergând încet şi cu mare atenţie în zona cu surparea. Drumul nu este închis propriu-zis şi nici n-am primit vreo notificare oficială din partea Consiliului Judeţean Hunedoara despre închiderea lui. Repararea acestui sector de drum se decide de către administrator, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara. Bariera de la Gura Apelor ţine de Ocolul Silvic Retezat (OSR), la fel ca şi drumul forestier Subrotunda – Poiana Pelegii”, a informat administraţia Parcului Naţional Retezat.
Ultimii aproape 20 de kilometri ai Drumului Judeţean 685 din zona Masivului Retezat, între Lacul Gura Apelor şi Poiana Pelegii, vor fi închişi pentru o perioadă nedeterminată, potrivit unei hotărâri adoptate de Consiliul Judţean Hunedoara. Conducerea instituţiei nu a precizat data de la care se va închide drumul, singurul din Parcul Naţional accesibil autoturismelor, însă reprezentaţii Parcului Naţional Retezat au anunţat că oricum, acesta nu este practicabil. Drumul prezintă risc pentru circulaţia rutieră, din cauza fenomenelor de îngheţ-dezgheţ şi a ploilor abundente, care au dus la formarea unei ravene în structura de rezistenţă a drumului. Există pericolulul de surpare al acestuia, susţin reprezentanţii CJ Hunedoara.
Şi un sector de circa zece kilometri, între zona Brădăţel şi Lacul Gura Apelor a fost propus închiderii, potrivit unui anunţ recent al prefectului Fabius Kiszeky, din cauza căderilor de pietre şi alunecărilor de teren înregistrate frecvent. FOTO: Parcul Naţional Retezat / Adrian Ursu
