16.1 C
Deva
miercuri, iunie 19, 2024

(VIDEO) Drumul fierului. Pe urmele istoriei bogate a metalurgiei din Hunedoara

  • Hunedoara are o istorie de peste două milenii în exploatarea fierului însă cele mai multe dintre vestigiile fostelor mari uzine de fier, furnale, mine și topitorii vechi de mai multe secole și căi ferate industriale au fost lăsate să se ruineze ori au dispărut în timpul marilor demolări din anii 2000. Unele au rezistat timpului și ar putea redeveni atractive, ca obiective turistice.

În Hunedoara, mai multe construcții reprezentative pentru istoria metalurgiei sunt pe lista monumentelor istorice, însă autoritățile nu s-au grăbit să le reabiliteze ori să le promoveze ca atracții turistice.

Nu au avut fonduri pentru a le restaura, ori clădirile dezafectate aveau o situație neclară din punct de vedere juridic sau funciar,.

În ultimii ani, inițiativele pentru promovarea istoriei metalurgice a Hunedoarei au venit în special din partea localnicilor pasionați de istoria zonei.

Au fost acțiuni voluntare, menite să readucă în atenția românilor câteva din vestigiile uitate din ținutul fierului. Un astfel de loc este traseul mocăniței, calea ferată Hunedoara – Ghelari, construită în jurul anului 1900, pentru a lega ținutul minelor de fier din Munții Poiana Ruscă de Uzinele de Fier din Hunedoara.

„În fiecare an, începând din 2011 i-am invitat pe localnici la plimbări organizate sau acțiuni de ecologizare pe traseul mocăniței, din Hunedoara până la Furnalul din Govâjdia. Fosta cale ferată traversa o zonă cu potențial turistic și cu vestigii valoroase pentru istoria Hunedoarei”, spune Dan Bera, unul dintre hunedorenii care au promovat traseul fostei căi ferate din Hunedoara, dorind ca aceasta să devină un obiectiv turistic important al zonei.

În Hunedoara, oraș al metalurgiei, autoritățile locale au reușit recent să atragă fonduri europene pentru înființarea unui muzeu al fierului, într-o clădire din Centrul Vechi al municipiului, apropiată de Castelul Corvinilor.

La fel cum Muzeul Aurului din Brad este punctul de plecare pe „Drumul Aurului”, un circuit turistic de circa zece kilometri care traversează locuri importante pentru istoria mineritului aurifer, Muzeul Fierului din Hunedoara poate fi, cred unii localnici, un punct de plecare pe „Drumul Fierului” – un circuit care să includă vestigiile istoriei metalurgiei din Hunedoara.
În centrul vechi al Hunedoarei – un fost târg al fierului -, mai multe clădiri de epocă au rămas în urma Uzinelor de Fier inaugurate în 1884. Ele pot fi văzute în apropiere de Castelul Corvinilor și se disting prin înfățișarea și prin cărămizile roșii folosite la construcția lor. Un alt monument de epocă – acum ruinat și mistuit de un incendiu petrecut în anul 2020 – se află la câteva sute de metri de castel, printre ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara.

Este fosta Şcoală de ucenici, o clădire cu o arhitectură în stil neo românesc, ridicată în anul 1936. Aici erau instruiți viitorii angajaţi ai Uzinelor de Fier din Hunedoara, iar mai târziu a fost folosită ca sediu al arhivelor combinatului siderurgic.

După 1990, clădirea a fost lăsată pradă hoților, deși localnicii au dorit refacerea și transformarea într-un muzeu al fierului.
Râurile Zlaști și Cerna se unesc în Centrul Vechi din Hunedoara, lângă Castelul Corvinilor.

Cei care pornesc de aici pe valea Zlaștiului urmează drumul fierului pe traseul mocăniței, calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ținutul Pădurenilor.
A fost inaugurată în anul 1900 și a funcționat timp de un secol, pentru a transporte minereu de fier, cărbune, talc și dolomită și călători. Calea ferată care lega Hunedoara de furnalul de la Govâjdia şi de minele de fier din Ghelari impresiona prin spectaculozitatea ei şi prin frumuseţea priveliştior din munţi, însă punctul său principal de atracţie a fost tunelul de aproape 800 de metri săpat în munte şi căptuşit cu cărămizi. Tunelul aflat la câţiva kilometri de Castelul Corvinilor trece din valea Zlaștiului în valea Govâjdiei și este într-o stare bună de conservare. Se numără printre puţinele construcţii de artă de pe traseul mocăniţei păstrate în întregime.

Valea Govâjdiei, traversată de Drumul Fierului, se înfățișează ca un defileu îngust, mărginit de versanți abrupți, pe care oamenii și-au găsit cu greu loc pentru a-și întemeia gospodării.

O fostă hidroecentrală și barajul său se numără printre atracțiile istorice ale zonei, însă cel mai faimos monument este Furnalul din Govâjdia. Cuptorul său uriaş s-a păstrat aproape intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole.

Furnalul din Govâjdia (video) a fost construit în primii ani ai secolului al XIX-lea, pentru a produce fier și fontă, din minereul adus de la minele din Ghelari.

Și-a încetat activitatea în urmă cu un secol, după ce au fost înființate și dezvoltate Uzinele de Fier Hunedoara.
În anii următori, vechiul furnal a fost declarat monument istoric, dar a continuat să se degradeze. Furnalul nu a mai fost restaurat în deceniile următoare, ci doar reparat. După 1990, după ce localnicii din Hunedoara au atras atenția asupra valorii sale ca monument de patrimoniu, unic în România, autoritățile locale au anunțat că va fi restaurat și transformat într-o atracție turistică, însă planurile nu au fost realizate până în prezent.

De la Furnalul din Govâjdia, drumul fierului, dublat în trecut de calea ferată minieră, continuă spre minele de fier din Ghelari. O șosea de cinci kilometri a fost construită în anii trecuți între Govâjdia și Ghelari.

Valea Reţişoarei, traversată de noua şosea, era împânzită în trecut de construcţii miniere, iar câteva dintre ruinele lor mai pot fi văzute şi astăzi. Altele au fost înghiţite de pădure. Minereul de fier scos din minele Ghelariului era coborât spre Furnalul din Govăjdia pe un Plan înclinat ori adus prin galeriile miniere săpate în urmă cu peste un secol, ale căror intrări sunt vizibile și în prezent.

Satul Ghelari este faimos pentru minele de fier cu o istorie de peste două milenii, dar şi pentru „Catedrala pădurenilor”, care îşi înalţă turlele de marmură cu acoperişuri strălucitoare la aproape 50 de metri. O uriașă carieră minieră poate fi văzută aici, înconjurată de ruinele vechilor clădiri ale minei, iar în vecinătatea ei se văd, împodobite cu fresce, vechile intrări în mina centrală a Ghelariului. În împrejurimile Ghelariului, alte mine de fier au funcționat de-a lungul timpului, în satele din Ținutul Pădurenilor.

De la Ghelari, Drumul Fierului coboară în valea Cernei, spre Hunedoara, traversând Teliucul, un fost centru minier important pentru metalurgia românească. Pe valea Cernei au funcționat în secolele trecute mai multe topitorii de fier și furnalul de la Toplița, ale căror ruine mai pot fi identificate.

În trecut, un tunel de peste șase kilometri lega, prin munți, localitățile miniere Ghelari și Teliuc. A fost construit în patru ani, inaugurat la mijlocul anilor ’60 și a fost folosit timp de patru decenii, până la închiderea minelor de fier din împrejurimile Hunedoarei.

Un loc la fel de spectaculos din Teliuc, rămas în urma exploatărilor miniere este lacul de carieră din centrul satului.

Lacul Teliuc, întins pe aproape 20 de hectare și aflat în continuă creștere, acoperă rămășițele mai multor construcții din fosta mare mină de fier de lângă Hunedoara, dezintegrată după 1990.

Acumularea apei în fosta carieră a Teliucului a început după închiderea minelor de fier, la mijlocul anilor 2000. Alimentat de izvoare subterane și de ape de ploaie, lacul s-a extins an de an cu repeziciune, iar nivelul său este în continuă creștere, ajungând în unele locuri la adâncimea de 100 de metri.

Lacul de carieră se află la circa șase kilometri de Centrul vechi al Hunedoarei. În trecut, vechea carieră de fier a Teliucului era legată și de uzinele de fier din Călan, printr-o cale ferată minieră de circa 17 kilometri.

Calea ferată a fost construită în jurul anului 1870, odată cu primele furnale din Călan și dezafectată în anii ’60.

În Călan, din vechile Uzine de Fier a supraviețuit silozul de la „Buretele de Fier”, o clădire masivă din cărămidă, aflată în trecut la capătul căii ferate miniere, folosită pentru a depozita minereul și cărbunele înainte ca acestea să ajungă în furnalele orașului.

Știri Similare

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/