Pentru a evita orice accident de genul celui produs la Mina Lonea, unde o clădire s-a prăbuşit la mijlocul lunii februarie, reprezentanţii Societăţii Naţionale de Închideri de Mine au decis demolarea cu prioritate a clădirilor care prezintă risc major.
Exploatările miniere aflate pe program de închidere, adminsitrate de Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA şi-au evaluat toate clădirile, iar cele vechi, care prezintă risc crescut e prăbuşire, vor fi demolate cu prioritate. “Noi, ca Societate Naţională de Închideri de Mine, avem evaluate toate clădirile şi există, într-adevăr, construcţii care sunt cu factor de risc ridicat, dar care nu sunt utilizate la acest moment, cum este, de exemplu, fosta Preparaţie a Minei Petrila. Noi, în prima fază, acestea le vom prinde în planul de demolare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. SNIMVJ înglobează unităţile extractive de la Petrila, Paroşeni şi Uricani, cuprinse în program de închidere ce se derulează până în 2018. Acest program cuprinde, pe lângă închiderea subterană, şi demolarea clădirilor de la suprafaţă, urmată de ecologizarea perimetrelor miniere, aşa încât terenul să poată fi pus, ulterior,al dispoziţia potenţialilor investitori,cum s-a întâmplat în cazul Minei Dâlja sau a Preparaţiei Livezeni.
Şi inspectorii de muncă din judeţul Hunedoara au sesizat pericolul pe care îl prezintă clădirile vechi din incinta unităţilor miniere din Valea Jiului. La finele anului trecut, două unități miniere au fost amendate din cauza condițiilor improprii de la suprafață. Este vorba despre Minele Uricani și Petrila, care fiecare a fost sancţionată cu câte 3.000 de lei tocmai din cauza insecurităţii la locul de muncă a celor care lucrează în clădirile de la suprafață.
Reamintim că în 16 februarie, la ora 4,00 dimineața, o parte a silozurilor de steril de la Mina Lonea – care aparţine de Complexul Energetic Hunedoara – s-a prăbuşit, la câteva ore după ce mai mulţi angajaţi la claubaj au ieşit din tură. Silozurile construite prin 1950 au cedat cel mai probabil din cauza vechimii acestora. Infiltraţiile de apă au săpat la fundaţiile acestora, iar pilonii de susţinere s-au şubrezit în timp şi au cedat. Acest lucru s-ar putea repeta, în condiţiile în care multe clădiri din incintele miniere sunt vechi şi afectate de trecerea timpului.
