Executivul nu are bani pentru consolidarea barajului Valea de Peşti, chiar dacă acesta prezintă fisuri ce trebuie neapărat reparate. Sunt 40 de ani de la construcţia lui şi până acum nu s-a pus problema unor reparaţii capitale, deşi există un proiet, blocat însă de lipsa finanţării.
Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, spulberă speranţele celor care credeau că barajul de la Valea de Peşti ar fi putut intra anul acesta în reparaţii. Există un proiect aprobat, dar nu există finanţare, iar fără bani restul sunt doar discuţii în vânt. Korodi arată că, pentru acest obiect de investiţii, contractarea lucrărilor s-a făcut în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), aprobat încă din 2010. Numai că, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, „se interzice Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice să execute lucrări în cadrul PNDI”, iar ministrul Korodi spune că până acum nu au fost alocate fonduri pentru creditele bugetare cu ceastă destinaţie. În plus, ministrul spune că „având în vedere folosinţa principală principală a barajului (…) sustenabilitatea proiectului este restrictivă din punct de vedere al atragerii de fonduri pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de reabilitare”. Barajul Valea de Peşti are ca principală folosinţă alimentarea cu apă a localităţilor Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi Petroşani, precum şi a obiectivelor industriale principale din Valea Jiului, dar acest lucru pare să fie acum nu un beneficiu, ci o piatră de moară la „gâtul” barajului.
Fisurile trebuie remediate
Pus în funcţiune în urmă cu 40 de ani Barajul Valea de Peşti, care are o înălţime de 56 de metri, a fost ridicat din anrocamente şi etanşat în amonte cu o mască din beton asfaltic. Din 1973, de când a fost dat în folosinţă, barajul nu a fost golit niciodată, deşi de câţiva ani prezintă fisuri, care trebuie neapărat remediate. Deşi administratorii construcţiei sunt de părere că lucrările de reparaţii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitări măcar în casa vanelor din baraj reprezintă o prioritate, investiţia cifrată la trei milioane de euro, a fost tergiversată ani de zile. S-au făcut studii de specialitate şi barajul în sine nu prezintă nici un pericol, cel puţin în acest moment, dar sunt probleme serioase la cele două vane de fund – una de golire, iar cea de a doua de siguranţă – care asigură golirea barajul.
Ruperea barajului ar fi catastrofală!
Cu o lungime la coronament de 237,5 metri şi o lăţime de 6,35 de metri, Barajul Valea de Peşti asigură alimentarea cu apă potabilă pentru populaţia din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi o parte din Petroşani, dar are şi rol de alimentare cu apă a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Datele tehnice arată că lacul de acumulare de la Valea de Peşti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apă şi are un luciu de apă de 25 de hectare. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pătraţi, în timp ce lacul are o adâncime maximă de 53 de metri şi o lungime de doi kilometri. Iniţial, la construcţia lui, barajul a fost gândit şi pentru atenuarea viiturilor, însă din cauza fisurilor apărute în timp, acest rol este mai mult teoretic decât practic. Chiar dacă specialiştii dau asigurări că riscurile sunt zero, dacă barajul s-ar rupe situaţia ar fi catastrofală. Practic, apele lacului ar mătura localităţile Uricani, Lupeni, Vulcan şi Iscroni.