Victor Tătalescu, un bătrân de 76 de ani din satul Plopi a locuit în ultimii ani singur într-o căsuţă dărăpănată, fără apă, curent şi căldură, la marginea satului de pe Valea Streiului. Vecinii au mai avut grijă de el, însă din cauza condiţiilor grele de trai, „bunicul Victor” s-a îmbolnăvit şi şi-a pierdut orice speranţă într-o viaţă mai bună.
Salvarea sa a venit de la un grup de motociclişti, care la sfârşitul anului trecut i-au aflat povestea şi s-au hotărât să îl ajute. Au iniţiat o campanie umanitară, prin care au cerut sprijinul voluntarilor, pentru a-i găsi bătrânului un nou adăpost. Mai mulți oameni au venit în ajutor, iar un bucureștean a donat un container, cu o lungime de şase metri, greu de tone, care a fost utilat cu mobilier și instalații sanitare. Noua casă a fost încărcată într-un camion şi adusă, gratuit, miercuri, de la Alexandria în curtea lui Victor Tătalescu. Apoi, mai mult de zece voluntari au muncit la transformarea ei într-un cămin confortabil.
„Containerul a fost descărcat în curtea bunicului Viorel. A fost pus pe poziţie şi s-a mai lucrat la el, întreaga zi. Urmează ca în ziua de joi să îl putem ajuta să se mute în noua locuinţă. Containerul a fost donat de un prieten din Bucureşti, după ce l-a echipat cu panou fotovoltaic, cu toaletă şi alte utilităţi. Am pregătit mobila pentru interior şi o sobă de teracotă De asemenea, am reuşit acum să găsim, tot cu ajutorul prietenilor o firmă din Arad care ne-a ajutat gratuit la transportul containerului”, a declarat Marius Achim, iniţiator al campaniei umanitare „Ajută Satul”, desfăşurată de membrii cluburilor moto Free Bikers Hunedoara şi Turbat Cats şi de alţi voluntari.
Casă nouă pentru „bunica Tamara”
A fost a doua astfel de campanie umanitară în decurs de o lună, după cea de construire a unei căsuţe pentru o vârstnică dintr-un alt sat hunedorean. Rozalia Tamaş, o femeie de 83 de ani, care locuia într-un bordei din chirpici de la marginea satului Săcămaş, a scăpat atunci de calvarul traiului chinuit, în căsuţa cu ferestre fără geamuri, căptuşite cu folie şi placaj, cu acoperişul pe jumătate distrus, prin care treceau ploaia şi ninsorile. „Am găsit în curtea ei nişte ziduri din BCA pe care le-a ridicat fiul ei cu mulţi ani în urmă, înainte de a pleca din ţară şi a nu se mai şti nimic despre el. Am curăţat locul, am întîrit zidurile şi ne-am apucat de construit o căsuţă, în care bunica Tamara avea să fie mutată”, relata Marius Achim.
