Iulian Ceia, considerat în trecut unul dintre liderii traficanţilor de comori dacice sustrase din Munţii Orăştiei, a solicitat liberarea condiţionată. Aflat din luna august a anului trecut în închisoare, pentru ispăşirea unei pedepse de doi ani, în dosarul „aurului dacic”, Ceia a depus o cerere de liberare condiţionată la Judecătoria Sectorului 4 din Capitală.
„Instanţa a respins propunerea de liberare condiţionată a petentului condamnat Ceia Iulian, deţinut în Penitenciar Bucureşti – Jilava, formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare al pedepselor privative de liberate din cadrul Penitenciarul Bucureşti – Jilava, ca neîntemeiată. Fixează termen de reiterare la data de 20 septembrie 2018”, a informat Judecătoria Secorului 4. Soluţia magistraţilor poate fi contestată.
În 4 august 2017, Iulian Ceia a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie din Capitală şi încarcerat la Penitenciarul Rahova, întrucât pe numele lui exista un mandat de executare a pedepsei de doi ani de închisoare, primită în decembrie 2014 în dosarul „aurului dacic”. Iulian Ceia a primit doi ani de închisoare, cu executare, pentru lipsire de libertate în mod ilegal, deşi iniţial, în dosarul judecat pe fond la Tribunalul Hunedoara, fusese condamnat la 12 ani de închisoare pentru infracţiuni grave legate de traficul de obiecte de patrimoniu. La pronunţarea sentinţei şi în următorii doi ani şi jumătate deveanul a fost de negăsit.
În dosarul „aurului dacic” Iulian Ceia a fost acuzat de procurori că ar fi coordonat o parte a traficului de artefacte antice preţioase, furate din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, bazându-se şi pe relaţiile sale în lumea politică. În 2005, după o anchetă întinsă pe durata mai multor ani, gruparea traficanţilor de comori antice condusă de Iulian Ceia, numit şi „Pionul“, a fost trimisă în faţa instanţei. Iulian Ceia a negat acuzaţiile care i-au fost aduse, susţinând că a fost o victimă a răzbunării anchetatorilor.
