Comisia de energie a Senatului României a avizat favorabil o propunere legislativă care poate permite finalizarea lucrărilor la Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, oprite în 2017.
Propunerea legislativă prevede ca „modificarea limitelor ariilor naturale protejate să fie posibilă, prin scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind in curs de execuţie sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislaţiei în vigoare”, se arată în documentul publicat de Senatul României.
Iniţiativa legislativă a fost transmisă Camerei Deputaţilor, pentru dezbatere.
Investiţia din Defileul Jiului a început în 2003, cu trei ani înainte ca zona să fie inclusă pe ariilor protejate din România şi al Siturilor Natura 2000. Proiectul, care vizează construirea unui baraj pe râul Jiu a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a două centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti a fost oprit în 2017, printr-o decizie definitivă a justiţiei, după ce mai multe organizaţii de mediu au reclamat faptul că lucrările sunt realizate în Parcul Naţional Defileul Jiului, sit Natura 2000.
În decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin sentinţă definitivă, ambele autorizaţii de construire pentru complexul de hidrocentrale Bumbeşti – Livezeni, acestea fiind amenajate în mijlocul Parcului Naţional Defileul Jiului, sit Natura 2000. Au fost anulate astfel autorizaţia eliberată de către Consilul Judeţean Hunedoara şi avizul Consiliul Judetean Gorj.
„Curtea constată că în cauză nu s-a făcut dovada unei evaluări corespunzătoare a efectelor produse asupra mediului prin realizarea obiectivului pentru care au fost emise cele două autorizaţii de construire, la baza acestora stând din punct de vedere al evaluării impactului asupra mediului un aviz de mediu emis în anul 2003 care nu a fost supus reevaluării, deşi situaţia juridică a zonei de realizare a proiectului s-a modificat semnificativ”, se arăta în motivarea sentinţei.
Reprezentanţii organizaţiilor de mediu Bankwatch şi Newer Weg au solicitat în instanţă anularea avizelor, susţinând că prin derularea proiectului, în care s-au investit circa 200 de milioane de euro, Parcul Naţional Defileul Jiului va fi distrus.
„Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu pădurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi înlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre”, se arăta într-o petiţie lansată de organizaţiile de mediu.
Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, care prevedea construcţia a două hidrocentrale din Defileul Jiului, a început în anul 2003, când a fost deschis şantierul Hidroelectrica. Atunci, zona nu făcea parte dintr-un parc naţional. Hidroelectrica a obţinut o autorizaţie de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiţia nu a fost realizată la timp. Proiectul prevedea captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin conducte.
După un blocaj temporar, lucrările au fost reluate la finalul anului 2015. Peste 90 la sută din investiţiile plănuite au fost sunt realizate. La finalul anului 2017, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98 la sută, gradul de realizare pentru CH Bumbeşti era de aproximativ 90 la sută pentru construcţii şi peste 70 la sută pentru montarea de echipamente, iar la microhidrocentrala de la Livezeni, s-au executat lucrări circa 55 la sută din lucrări.
După oprirea investiţiei, construcţiile de pe râul Jiu au intrat în conservare.
