Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la sfinţirea Coloanei infinitului, operă a inegalabilului sculptor Constantin Brâncuşi. Momentul va fi marcat de o asociaţie de ecologie, preocupată de păstrarea valorilor locale, precum şi de Primăria Petroşani, dar nu n locaţia unde cu zeci de ani în urmă s-a turnat coloana. Iar asta pentru că vechea uzină UMIROM este istorie!
Sunt 75 de ani de când a fost sfinţită Coloana Infinitului, monument turnat la Petroşani şi amplasat în parcul central din Târgu Jiu. Coloana Infinitului este, probabil, cea mai cunoscută operă a marelui sculptor Constantin Brâncuşi şi printre cele mai importante opere de artă ale acestuia. Aşa că, Asociaţia de Ecologie Petro Aqua din Petroşani a decis să marcheze momentul, iar în sprijinul acestora a venit şi municipalitatea din Petroşani. Astfel, în data de 26 octombrie, la Târgu Jiu va fi lansată o carte despre istoria turnării Coloanei Infinitului în Atelierele Centrale Petroşani, iar la Peştera Bolii se va organiza un concert de muzică folk, susţinut de Formaţia Generaţia Folk din Craiova. Cheltuielile totale generate de aceste manifestări se ridică la suma de 2.400 de lei, conform devizului prezentat de cei de la Petro Aqua, iar Consiliul Localş Petroşani, în calitate de coorganizator, va contribui cu 1.500 de lei din această sumă.
Monument turnat într-o fabrică vândută la fier vechi
Coloana Infinitului a fost realizată în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroşani, devenite ulterior URUMP, IUMP şi, în cele din urmă, UMIROM . Potrivit datelor vremii, şeful proiectului a fost inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, iar Constantin Brâncuşi a venit de la Paris pentru a supraveghea turnarea modulelor Coloanei şi a colaborat îndeaproape cu Georgescu-Gorjan. Mai mult, cei doi ţineau legătura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga răspundere a coordonării operaţiilor la Petroşani şi Târgu-Jiu. Documentele şi schiţele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puţin la nivel declarativ, să fie găzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM. Proprietarul uzinei, fostul prefect Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, că va înfiinţa la Petroşani Muzeul Coloanei lui Brâncuşi. Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabrică s-a ales praful. În mare parte, vechile ateliere au fost tăiate şi vândute la fier vechi, după ce Serafinceanu a cumpărat în anul 2000 fosta fabrică de utilaj minier, UMIROM SA.
Constantin Brâncuşi a lăsat în urmă o operă inestimabilă. La Petroşani, în schimb, amintirea sa – modificată nefast de oameni de afaceri – înseamnă dezastru, bani din fier vechi şi promisiunea încă neonorată a unui muzeu în memoria marelui sculptor.
