Cu o expoziţie de bază învechită şi care, cel mai probabil, a rămas nemodificată încă de la înfiinţare, Muzeul Mineritului prezintă tot mai puţin interes pentru vizitatori. Puţini sunt cei care îi trec pragul, iar instituţia, unică la nivel naţional, nu reuşeşte să se desprindă de trecut şi să devină atractivă pentru vizitatori.
Doar orbii par să mai fie interesaţi de Muzeul Mineritului din Petroşani, chiar dacă acesta este unicul din ţară specializat în mineritul pe cărbune. Chiar dacă poate părea o glumă, este tristul adevăr. La Muzeul Mineritului zilele trecute a fost în vizită un grup de 11 persoane nevăzătoare. E drept că printre ei mai erau şi cu vedere parţială, cu dioptrii extrem de mari, însă din grup făceau parrte şi persoane care se ajută de bastonul alb, specific nevăzătorilor, pentru a se deplasa. Iar pe lângă orbii veniţi în vizită, pentru care exponatele rămân un mare mister şi şi le pot imagina fix cum vor ei, uşa muzeului din Petroşani este deschisă cel mai adesea de copii aflaţi în excursie ori în timpul acţiunilor şcolare cuprinse în „Săptămâna altfel”. Iar reprezentanţii Muzeului Mineritului recunosc acest lucru. Cei mai mulţi vizitatori sunt copiii, mai ales când se desfăşoară Săptămâna altfel. În rest avem foarte puţini vizitatori. Sunt zile în care nu intră nimeni”, spune Anca Fotău, cea care se ocupă acum de instituţia d cultură.
O expoziţie încremenită în timp
Iar de vină ar putea fi chiar expoziţia învechită, prezentată cel mai probabil în forma în care era şi la înfiinţarea muzeului, în 1962. Se presupune că nici măcar pânza din spatele exponatelor nu a mai fost schimbată tot de atunci, iar de actualizarea colecţiei nici nu poate fi vorba. Anca Fotău spune că, în ultima perioadă s-au mai făcut donaţii, dar foarte puţine. Ultima machetă este de acum 5 ani, mai sunt unele exponate aduse în 2003, după închiderea Minei Dâlja, iar restul sunt aici de când s-a înfiinţat muzeul. Pentru un suflu nou, pentru aducerea altor exponate care să întregească colecţia ori măcar pentru modernizarea spaţiului expoziţional este nevoie de bani, dar Muzeul Mineritului – aflat în administrarea Primăriei Municipiului Petroşani – nu îi are. Nici măcar pentru suveniruri nu sunt fonduri. „Ni se cer suveniruri, broşuri, vederi, magneţi. Vizitatorii ar vrea să cumpere la plecare o amintire, dar nu avem”, spune reprezentantul muzeului. Iar edilii din Petroşani sunt conştienţi de aceste lipsuri, însă speră să obţină finanţare pe fonduri europene pentru reabilitarea clădirii şi acolo să includă şi achiziţionarea ori crearea de mii suveniruri pentru cei care trec pragul Muzeului Mineritului. Potrivit datelor oficiale, anul acesta la muzeu au fost aproape 1.100 de vizitatori plătitori de bilet şi alţi 300 fără plată. Asta deşi preţul biletelor este extrem de mic. Astfel pentru adulţi costul unui bilet este de 3 lei, iar elevii şi studenţii plătesc doar 1,5 lei.
Un omagiu adus truditorilor din subteran
Muzeul Mineritului a fost înfiinţat în anul 1962, dar funcţionează într-o clădire veche de mai mult de 100 de ani. A fost deschis ca un omagiu adus truditorilor din subteran, iniţial fiind axat doar pe tehnicile de exploatare minieră. Ulterior, şi-a îmbogăţit exponatele şi cu partea de istorie a mineritului, însă fondurile nu au fost niciodată suficiente pentru punerea în valoare a acestei instituţii unice în România. Muzeul Mineritului din Petroşani evocă istoria mineritului de cărbune şi a dezvoltării tehnicii miniere de exploatare. Conţine 7 săli distincte, în care sunt expuse imagini din zona Văii Jiului, vechi unelte de lucru, precum şi documente şi materiale vechi, care vorbesc despre începuturile mineritului în Valea Jiului.
