- Narcisele au înflorit în cea mai faimoasă poiană de la poalele Retezatului, iar un festival dedicat lor are loc în acest weekend, în comuna Sălașu de Sus din Hunedoara. Evenimentul atrage turiști, însă mulți dintre ei se întorc acasă cu brațele pline de flori.
Florile sălbatice împodobesc în această perioadă fânațele cu narcise din Nucșoara, un sat pitoresc aflat la poalele Retezatului, în comuna Sălașu de Sus din Hunedoara.
În weekend, un festival dedicat narciselor are loc în comună, iar oaspeții locului sunt invitați la spectacole folclorice, activități de relaxare și totodată să se bucure de frumusețea florilor care cresc în rezervația Fânațele cu narcise din Nucșoara.
După două zile, în care poiana întinsă pe circa 20 de hectare este călcată de oameni, mulți veniți special pentru a culege florile sălbatice, numărul narciselor care o împodobesc se reduce drastic. Localnicii spun, însă, că de la an la an sunt tot mai puține narcise, iar una din cauzele dispariției lor o reprezintă oamenii care vin să le culeagă. Iar odată cu ele și numărul fluturilor care trăiesc în aceste locuri se reduce.
„Fânațele cu narcise este o zonă care se întinde pe 20 hectare, la poalele Munților Retezat, între localitățile Sălașu de Sus și Nucșoara. Numele provine de la narcisele care înfloresc în fiecare an, în perioada mai-iunie. Aici sunt însă și alte specii de plante datorită cărora zona a fost declarată rezervație naturală de tip botanic și inclusă în categoria a IV-a IUCN (International Union for Conservation of Nature)”, informează Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hategului, înfiinţat de Universitatea din Bucureşti.
Potrivit unor localnici, povestea poienii cu narcise a început în secolul al XIX-lea când un sătean întors din Olanda ar fi împrăștiat semințele pe pășunea sa de la hotarul satului Nucșoara și de aici s-au răspândit pe suprafețe tot mai mari, ajutate de semințele ajunse în pe pajiște odată cu cositul ierbii.
Unii cercetători au arătat că narcisele cresc aici de mii de ani și au rezistat aici de-a lungul timpului, încă din epocile glaciare, când toată zona era o imensă taiga, asemănătoare celei din Siberia de astăzi.
„Vă întrebaţi cum de a fost posibil acest lucru? Ei bine, prin bolovănişul de granit de sub sol, curg ape reci din Munţii Retezat, care au efect de frigider şi răcesc locul, iar bulbii narciselor se bucură de răcoare şi umezeală şi pot înflori în fiecare an. S-a păstrat aici o insulă de refugiu, cu un climat rece şi umed, unde puteţi vedea plante relicte postglaciare şi fluturi rari”, arăta Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hategului.
