Șoseaua Lacului Cinciș, aflată în prezent în grija Primăriei Teliucu Inferior, este cel mai elocvent exemplu al neputinței autorităților.
Pe malul Lacului Cinciş se înşiruie aproape 100 de pensiuni, vile şi case de vacanţă, cele mai multe construite în ultimele două decenii. Zona de agrement din comuna Teliucu Inferior, învecinată municipiului Hunedoara, s-a dezvoltat încontinuu după 1990, însă numai prin investiţii private.
În schimb, autorităţile locale nu au făcut aproape nimic pentru a susţine turismul într-unul dintre cele mai populare locuri din Hunedoara. Abia de doi ani, se lucrează la reţeaua de apă şi canalizare a zonei de agrement.
Până atunci, în lipsa canalizării, apele uzate provenite de la unele construcţii erau deversate direct în lacul de acumulare, căutat de mii de turişti. Şoseaua care ocoleşte Lacul Cinciş, pe aproape zece kilometri, a fost construită în urmă cu şase decenii, odată cu barajul, însă de atunci autorităţile nu au mai investit în reabilitarea ei.
„Aşteptăm şi ni se promite de cel puţin un deceniu reabilitarea drumului. Mulţi dintre turiştii care vin la pensiune se plâng de starea lui şi spun că se gândesc dacă vor mai reveni aici în condiţiile acestea”, spune patronul unei pensiuni de pe malul lacului.
Drumul care alungă turiştii
Situaţia dezastruoasă în care a ajuns drumul judeţean a făcut o mulţime de pagube maşinilor care circulă pe el.
„Starea de degradare a îmbrăcăminţii rutiere este avansată pe tot sectorul asfaltat, durata de exploatare fiind depăşită. Starea de degradare se explică plin lipsa parţială a lucrărilor de întreţinere la timpul potrivit, prin capacitatea portantă deficitară a structurii rutiere existente şi prin neasigurarea colectării şi evacuării apelor de suprafaţă din zona drumului”, arată o expertiză tehnică realizată la soclitarea Consiliului Judeţean Hunedoara. Din 2018, şoseaua a fost preluată în administrare temporară de Primăria Teliucu Inferior, pe durata lucrărilor la reţeaua de apă şi canalizare, dar reprezentanţii primăriei spun că nu au bani de reparaţii şi aşteaptă ca acestea să fie făcute de Consiliul Judeţean, în următorii ani.
„Emblema” Lacului Cinciş, o biserică veche din secolul al XVIII-lea, ctitorită de împărăteasa Maria Tereza, dar abandonată odată cu înfiinţarea lacului de acumulare în urmă cu şase decenii, a rămas şi ea de izbelişte, autorităţile nefiind interesate să o pună în valoare. Monumentul istoric se află la coada lacului de acumulare şi este preferat de amatorii de fotografii.
Valea Jiului așteaptă de ani buni investiții în turism
Staţiunile Straja şi Parâng atrag anual peste 100.000 de turişti, în special iarna. În ultimele două decenii, crestele munţilor au fost ocupate aici de peste 200 de case de vacanţă şi pensiuni, multe construite haotic, fără acces la reţelele de apă şi canalizare. Oaspeţii lor sunt încântaţi de priveliştile de munte, însă cei mai mulţi dintre ei nu găsesc suficiente motive pentru a rămâne mai mult timp în oraşele de la poalele staţiunilor. Rămăşiţele vechilor exploatări miniere ocupă sute de hectare în Lupeni, Vulcan, Petroşani şi Petrila. În împrejurimile lor, clădirile aproape ruinate ale fostelor colonii muncitoreşti care împânzesc Valea Jiului oferă privelişti dezolante. Declinul industrial abrupt din ultimele decenii a afectat zeci de mii de familii, iar investiţiile publice în turism, anunţat de autorităţi ca alternativă pentru dezvoltarea Văii Jiului, nu au avut succesul aşteptat. În Parâng, investiţiile statului român în Domeniul Schiabil s-au oprit în 2012.
În Straja, investitorii privaţi au derulat cele mai importante investiţii: amenajarea pârtiilor şi a instalaţiilor de schi. În Pasul Vulcan, investiţiile private au lipsit în ultimii ani, însă zona de agrement din Masivul Vâlcan a devenit faimoasă pentru „telegondola care nu duce nicăieri”, inaugurată în 2011, după o investiţie de aproape nouă milioane de euro a Ministerului Turismului al Dezvoltării Regionale. Drumul a fost modernizat, însă apa şi canalizarea nu au mai ajuns în mica staţiune. Totuşi, autorităţile au planuri mari. „Facem demersuri pentru ca Vulcan, şi nu doar Pasul Vulcan, să fie declarat oraş-staţiune, după modelul oraşului Sinaia”, relata Cristian Merişanu, primarul municipiului Vulcan.
Şi turiştii care vor să exploreze satele arhaice din Ţinutul Pădurenilor, ţinutul cetăţilor dacice şi al Retezatului întâmpină dificultăţi: multe aşezări au rămas izolate din cauza drumurilor care nu au mai fost modernizate, traseele de vizitare lipsesc, monumente istorice importante au fost lăsate să se degradeze ori sunt inaccesibile, iar în unele sate din zonă, asfaltul, apa, canalizarea şi chiar curentul electric nu au mai ajuns.
