Începând cu data de 1 iulie 2017, au intrat în vigoare prevederile „Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Legea a prevăzut un calendar de implementare a majorărilor salariale, astfel încât primele salarii care au înregistrat modificări semnificative au fost cele din administraţia publică locală. Trecând peste situaţiile profund discriminatorii, când nimeni n-a priceput care sunt criteriile stabilirii noilor salarii (pentru că ele n-au existat) stabilirea salariului funcţionarilor din administraţia publică locală făcăndu-se după ureche și după nepotisme, ceea ce ar fi trebuit să preocupe Guvernul, în mod real, este capacitatea bugetelor locale de a susţine, în anul 2017, dar şi în anii următori, cheltuielile suplimentare de personal, așa cum sunt ele dictate pe grilele din lege.
Mai mult decât atât, informaţiile care vin dispre autorităţile administraţiei publice locale converg în sensul în care, la stabilirea noilor salarii nu s-a ţinut în mod strict cont de resursele bugetare proprii, considerându-se că, atâta vreme cât Guvernul a deschis acest drum către majorări salariale, acelaşi Guvern le va susţine şi financiar, prin cote suplimentare din impozite, prin transferuri suplimentare de la centru către local. Asta ar fi fost normalitatea într-o politică guvernamentală onestă. De ce-ar fi obligat un edil să amputeze, după model guvernamental, investițiile nesesare dezvoltării întregii comunități, pentru a-și plăti funcționarii la nivelul pretins de Guvern?!
Dar în loc de onestitate, toată dificultatea este aruncată, ca de obicei, în spatele primarilor.
Urmărind parametrii principali ai bugetelor și ai rectificărilor bugetare, prima dintre ele, după intrarea în vigoare a noii legi de salarizare a bugetarilor (aprobate în data de 13 septembrie 2017) precum și execuțiile bugetare pe 2017, 2018 și semestrul întâi pe 2019, se constată că Guvernul a prevăzut sume suplimentare care nu pot acoperi decât prin împrumuturi bancare. Încă de la începutul guvernării, din 2017, totul a fost prost și hazardat croit!
Riscul intrării în incapacitate de plată a sute de administraţii publice locale, din cauza capcanei în care a fost împins sistemul bate acum la ușă! Bugetul pentru anul 2019 a pus bomboana pe coliva primăriilor! Două miliarde de euro bani confiscați de la administrațiile locale! Primarul pesedist al Bucureștiului strigă public : “Primăria Capitalei este în faliment!” Edilii municipiilor, ai orașelor și comunelor acuză la unison! Politica pesedistă lasă comunitățile locale fără bani! Chiar și cheltuielile curente sunt în pericol iar de dezvoltare nici nu mai poate fi vorba, ea fiind de la capul locului sacrificată!
În aceste condiții, ministrul de finanțe trebuie să răspundă urgent, în fața opiniei publice, și mai ales în fața primarilor, la următoarele întrebări:
- Care este soluţia pe care o preconizează, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, în vederea preîntâmpinării intrării a sute de administraţii locale în incapacitate de plată?
- Se va face reglarea deficitele administraţiilor locale, prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat sau prin majorarea cotelor defalcate?
- Dacă se vor regla, prin Hotărâre de Guvern, situaţiile administraţiilor locale cu probleme bugetare, așa cum PSD a mai făcut, în trecut, care vor fi criteriile în baza cărora se vor aloca sume pentru echilibrarea bugetelor locale?
Opinia publică are dreptul să știe dacă și cu ce bani se vor putea repara școlile, spitalele, străzile? Cum se va putea asigura cota de participare a unităților administrativ teritoriale pentru absorbția fondurilor europene?
Începe să devină clar că, deși a depășit toate previziunile la împrumuturi bancare cu dobânzi amețitoare, ceea ce poate împărți Guvernul, acum și în viitor, arată ca o brânză șvaițer, brânza aceea plină de găuri.
Iar românilor, mai ales celor mai vulnerabili, li se vor împărți, din ce în ce mai des, acum și în viitor, dacă se păstrează linia politicii economice neghioabe a PSD-ALDE, golurile din “brânză”!
Eleonora-Carmen HĂRĂU, senator PNL
