Edilii din judeţul Hunedoara nu renunţă la independenţa administrativă nici măcar pentru atragerea de fonduri europene. Şi, în consecinţă, conurbaţiile de care vorbeau oficialii Consiliului Judeţean Hunedoara rămân doar proiecte îndepărtate.
Dezvoltarea micilor localităţi hunedorene merge tot mai greu şi nici măcar oraşele nu reuşesc să găsească acel tempo pentru a face paşi importanţi înainte. Principala problemă este reprezentată de lipsa fondurilor necesare pentru transpunerea în practică a programelor de dezvoltare, fie că vorbim despre resurse proprii, ori despre fondurile europene. Oficialii Consiliului Judeţean Hunedoara au vorbit, şi nu o dată, despre importanţa conurbaţiilor, care ar crea posibilitatea atragerii de bani de la Uniunea Europeană, pentru că organismul euroean îşi deschide aşa mai repede punga decât pentru micile orăşele şi, în plus, există fonduri special pentru această categorie administrativă. În van, însă, pentru că edilii hunedoreni nu sunt dispuşi să renunţe la fotoliile câştigate ori la independenţa administrativă. Teoretic, pentru a lua pulsul populaţiei, ar trebui efectuate referendumuri pe această temă. Practic, acest lucru nu există nici măcar la stadiul de proiect.
Ideea conurbaţiilor a pornit de la zona Hunedoara – Simeria – Deva, unde oricum Hunedoara şi Deva sunt la un pas de a se uni prin construcţii, şi s-a extins către Valea Jiului, dar până la punerea în aplicare mai sunt de parcurs paşi uriaşi. „Sunt lucruri pe care le doreşti, dar nu depind de tine ca să le înfăptuieşti. Aici, în primul rând, trebuie să fie primarii de acord, să facă un referendum în fiecare localitate şi să spună populaţia dacă este de acord să se transforme într-un singur oraş, cu o singură administraţie, cu un singur consiliu local. Nu mai depinde de noi, de politicieni, ci depinde de cetăţean”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Mnoloţ. Acesta spune că nici locuitorii zonelor respective nu sunt dispuşi să renunţe, pe hârtie până la urmă, la statutul de „deveni” ori „hunedoreni” şi mulţi au venit în audienţă ca să îşi susţină cauza. „Aş vrea să precizez că, dacă am fi avut conurbaţia făcută, şi în Valea Jiului şi la Deva – Hunedoara – Simeria, rezultatele ar fi fost altele pentru judeţul Hunedoara. Şi fondurile europene ar fi fost atrase cu mult mai multă uşrinţă”, a subliniat Moloţ.
Rămân încarceraţi în vechile limite teritoriale
Iar în teritoriu lucrurile stau exact aşa cum le-a descris preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Practic, edilii vor să se asocieze, dar numai la nivelul unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară, punctual pe proiecte, şi nicidecum să renunţe la vechile graniţe administrativ – teritoriale în favoarea conurbaţiilor. De exemplu, oraşul Uricani. O localitate unde doar exploatarea minieră, aflată însă pe program de închidere, reprezintă „plămânul” economic al bugetului local, dar chiar şi aşa edilul de aici vorbeşte de performanţă administrativă în comparaţie cu alte localităţi din Valea Jiului. Primarul Dănuţ Buhăescu se teme că, dacă centrul conurbaţiei va fi la Petroşani, măturătorii nu vor ajunge şi pe străzile Uricaniului, ori că arterele de circulaţie vor rămâne măcinate de cratere. În plus, nu ar vrea să fie „frate de conurbaţie” cu Aninoasa – primul oraş care şi-a declarat insolvenţa, ori cu Lupeniul – care înregistrează mari datorii la buget. Şi asta în condiţiile în care acum numărul şomerilor din Uricani este extrem de mare, locurile de muncă extrem de puţine, iar dezvoltarea economică este aproape zero! „Mi-e greu să cred că aceste conurbaţii se vor crea, dar asociaii de dezvoltare intercomunitară, pe proiecte punctuale, da. Sunt administraţii publice în epricol să ajungă în colaps financiar şi atunci nu pot plăti administraţiile performante incompetenţa altora. Nu poate plăti întreaga Vale a Jiului oalele sparte de alţii”, a explicat primarul Dănuţ Buhăescu motivul pentru care nici măcar nu se gândeşte să organizeze un referendum pe această temă. E de acord cu asocierea dar numai pe ADI şi spune că a şi propus să se realizeze un proiect integrat de dezvoltare a turismului, pentru că, singure, oraşele Văii Jiului cu greu ar obţine fondurile necesare implementării acestor programe. „Valea Jiului trebuie să vorbească o singură limbă. Trebuie să avem o viziune de ansamblu, pentru că şansa de succes este mult mai mare. Dar nu pe conurbaţii. Nu vedeţi? Un oraş este în insolvenţă, se discută şi despre un altul care ar putea să intre… Putem să ne ducem cu toţii în cap dacă vorbim despre conurbaţii”, a conchis Buhăescu.
