Monument al naturii, Rezervaţia înscrisă în patrimoniul internaţional UNESCO este pe cale de dispariţie din cauza unei decizii scandaloase ce a fost luată de directorul administrativ al Academiei – un fost chelner, din câte se spune. Abandonarea Rezervaţiei încurajează braconajul industrial la lostriţă, cu năvoade, în lacul Gemenele. În acest caz, activiştii mediului nu protestează
Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele este o arie protejată în zona centrală a Parcului Naţional Retezat. Rezervaţia a fost înfiinţată în anul 1955, deşi aria este protejată încă din 1930, atunci când a luat fiinţa Parcul Naţional Retezat. În 1979 rezervaţia „Gemenele” a fost inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO. În urmă cu patru ani, Parcul Naţional Retezat a ajuns aproape de a fi nominalizat ca una din cele şapte minuni naturale ale lumii.
Gemenele, bacşiş academic în Retezat
În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile ştiinţifice, cu acordul Academiei Române. Asta susţin regulamentele, dar realitatea e alta. De aproape o lună, monumentul UNESCO este lăsat în paragină. Actualul director administrativ al Academiei Române a desfiinţat postul de paznic al cabanei „Gemenele” pe motiv că nu ar fi rentabil. Decizia este contestată de cercetători, care sunt rezervaţi şi în privinţa celui care a hotărât să abandoneze „laboratorul de cercetare” din creierii munţilor. Lumea academică vorbeşte despre persoana care a luat această decizie cum că ar fi fost chelner „la viaţa lui”, aşezat pe post de director administrativ în timpul actualei guvernări PSD.
Ştiinţa de a ruina un mit
În mod surprinzător, conducerea administrativă a Academiei a hotărât să abandoneze cabana de interes ştiinţific, dar găseşte resurse financiare să întreţină popasul cu caracter mai degrabă turistic de la Gura Zlata, loc de odihnă şi petrecere pentru cei sus-puşi, inclusiv pentru academicieni. Cabana „Gemenele” este într-o stare jalnică. Acoperişul s-a deteriorat în timp, n-a mai fost reparat şi în interior se infiltrează apă. La „Gemenele” se cazau cercetătorii, studenţi în practică, oficialităţi străine ori autohtone, aflate în vizită cu scop ştiinţific. Potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele, la Gura Zlata, Academia are două cabane – una veche şi alta nou construită, indiscutabil mai puţin importante din punct de vedere academic. Cercetătorii care au participat recent la o dezbatere ştiinţifică în Ţara Haţegului susţineau, într-un glas, că „Gemenele” este ultimul imobil din Retezat, proprietatea Academiei, care ar trebui să dispară din cauza dificultăţilor financiare. Din informaţiile pe care le deţinem, există şi memorii transmise în scris conducerii Academiei, deşi academicienii au fost reţinuţi în a aborda public subiectul.
Cu năvodul la lostriţă
Dispariţia paznicului de la Gemenele nu va afecta doar activitatea de cercetare în Rezervaţie, ci însăşi securitatea mediului aflat sub protecţie internaţională UNESCO. Primele evenimente scandaloase au apărut deja la sfârşitul lunii trecute, când au fost depistate în lacul Gemenele năvoade întinse de braconieri pentru a pescui în stil industrial acolo unde nici undiţa nu este îngăduită. Din informaţiile noastre, braconierii sunt interesaţi de lostriţă, un peşte extrem de rar, aflat sub protecţie specială. Odată cu cabana Gemenele se prăbuşeşte şi arealul rezervaţiei ştiinţifice, monumentul UNESCO, dar subiectul nu încape în lista de priorităţi a activiştilor de mediu, a acelor „talibani” Eco conectaţi la bani, scandal şi „sânge pe pereţi” – figurativ vorbind, deşi a curs sânge şi la propriu, direct pe cărare.