Părintele Eftimie Mitra alături de patru măicuţe slujeşte într-una din cele mai noi mănăstiri ridicate în judeţul Hunedoara, Schitul „Sfinţii Români”, din Grădiştea de Munte. Lăcaşul a fost înfiinţat în apropierea cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, iar părintele care slujeşte aici are o poveste impresionantă.
Doar zece kilometri despart mănăstirea din Valea Rea, cu hramurile „Sfinţii Români” şi „Adormirea Maicii Domnului” de cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. Povestea schitului unde vieţuiesc părintele Eftimie Mitra şi cele patru măicuţe a început înainte de anul 1990. O familie care locuieşte în satul de la poalele cetăţii dacice a avut încă de atunci iniţiativa de a construi mănăstirea din sălbăticie, însă demersurilor acesteia i s-a împotrivit regimul comunist. Ulterior, locul viitorului aşezământ monahal a fost donat de urmaşii acestora Episcopiei Devei şi Hunedoarei, iar construcţia schitului a început în 2008.
Mănăstirea din ţinutul comorilor
În apropiere de locul binecuvântat, spun oamenii, în anii trecuţi au fost descoperite mai multe comori dacice. „Pe o stâncă a versantului din Valea Rea, în urmă cu mai mulţi ani, într-o noapte, am văzut lucind scânteile deasupra pădurii. Îmi părea că ardeau copacii, dar fără să scoată fum, însă nu erau decât scânteile strălucitoare. Mai apoi, după ce şi alţi localnici au aflat de această întâmplare, am auzit că în aceeaşi zonă unii au săpat după comori şi au găsit aur şi bijuterii. Se spunea că acolo era ascunsă comoara lui Decebal”, a povestit o localnică. Câteva relicve dacice au fost găsite şi în timpul săpăturilor la fundaţia schitului. Lăcaşul a fost ridicat într-un timp scurt, fiind din lemn din pădurile care îl înconjoară. Oamenii din satele învecinate au contribuit cu donaţii şi mai ales cu forţă de muncă, pentru ca lucrările să poată fi realizate. Călugăriţele din schit au ajutat la rândul lor, la montarea faianţei şi la amenajările dependinţelor. Au lucrat cot la cot cu duhovnicul Eftimie Mitra, cel care de trei ani are grijă de mănăstire.
Minunea de Crăciun
Părintele Mitra are o poveste aparte. A fost călugărit de Justin Pârvu, unul dintre reprezentanţii de seamă ai ortodoxiei, la mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ, însă apoi viaţa lui a luat o turnură neaşteptată. Duhovnicul a ajuns în 1998 în Bihor şi a ridicat din temelii un schit, la Huta. În urmă cu câţiva ani s-a certat însă cu episcopul Sofronie al Oradiei şi, povesteşte el, a fost nevoit să plece. Şi-a găsit refugiu în inima Daciei, în schitul de la poalele Sarmizegetusei Regia, iar o mulţi dintre bihorenii cărora le era duhovnic au rămas aproape de el. „De sărbători, ei ajung aici în număr mare. Vin cu autocarele la mănăstire. Pe unii dintre credincioşi îi poţi vedea cum pregătesc sarmale celorlalţi pelerini care ajung aici. Mulţi dintre ei ne-au ajutat la ridicarea schitului, alături de hunedoreni”, povesteşte călugărul. În bisericuţa de lemn unde au loc slujbele, Eftimie Mitra păstrează moaştele unor preoţi care au sfârşit în urma supliciilor din închisorile comuniste. „Anul trecut, de Crăciun, măicuţele au cântat un colind, scris de Radu Gyr, iar în acele momente întreaga încăpere s-a înmiresmat cu un parfum provenit de la moaşte”, a povestit duhovnicul.
